Citu: BNR va lasa in piata lichiditate pe termen lung, dar cu mare intarziere
BNR va reduce rezervele minime obligatorii la lei si valuta chiar din prima sedinta din acest an, si va lasa in piata, cu mare intarziere, lichiditate pe termen lung, necesara finantarii economiei, dar reluarea creditarii presupune si masuri de relaxare fiscala, sustine macroeconomistul Florin Citu, scrie Mediafax.
Macroeconomistul arata ca, desi pe de o parte BNR sustine ca exista exces de lichiditate in piata, pe de alta parte se pregateste sa reduca RMO la lei si valuta la urmatoarea intalnire.
"Acest comportament sustine ipoteza mea ca nu exista un exces de lichiditate in economie, ci doar o nepotrivire de scadente intre lichiditatea de la BNR pe termen scurt si interesul de creditare al economiei pe termen lung. In plus reducerea RMO, desi este o masura buna, vine, in stilul BNR, foarte tarziu. Mai exact, cinci ani mai tarziu decat avea nevoie economia reala", a afirmat Citu.
BNR a programat pentru miercuri, 8 ianuarie, prima sedinta de politica monetara a Consiliului de Administratie pe anul 2014.
La inceputul lunii decembrie a anului trecut, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a declarat ca, pentru sustinerea creditarii, banca centrala este pregatita sa reduca rezervele minime obligatorii in 2014, care insumeaza circa 6 miliarde de euro la valuta si 3-4 miliarde de euro la lei, chiar daca in piata monetara se inregistreaza un exces de lichiditate estimat la circa 2 miliarde de euro.
"Pe piata monetara din Romania, Banca Nationala face ce nu face de regula o banca centrala: lansam lichiditate in piata. Media de lichiditate este de doua miliarde de euro, exces de lichiditate, dar toata economia este un covor peste care a fost o seceta, s-a facut o pojghita, sta lichiditatea deasupra, dar nu vrea sa intre in economie", a spus Isarescu, in urma cu o luna.
Citu sustine ca fara o analiza atenta a declaratiei guvernatorului BNR, pare ca acesta sustine de fapt existenta unui dezechilibru pe piata interbancara, desi banca centrala si-ar face treaba, iar bancile comerciale nu.
"Pentru a rezolva problema creditarii, si eliminarea «pojghitei» este nevoie de o combinatie de actiuni care implica atat politica monetara, cat si cea fiscala. Politica monetara trebuie sa ofere finantare permanenta pe termen lung, sa relaxeze conditiile de intrare pe piata bancara, dar si de iesire, si sa accepte o lege a falimentului personal. Politica fiscala trebuie sa reduca impozitarea capitalului si a fortei de munca pentru a creste solvabilitataea clientilor potentiali ai sistemului bancar, deoarece in acest moment nu putem sa ne asteptam la o relaxare a conditiilor de creditare din partea sistemului", a aratat Florin Citu.
El explica felul in care trebuie citita lichiditatea din discursul guvernatorului BNR, care face referire la resursele de finantare din piata interbancara, in conditiile in care economistii utilizeaza, de regula, trei concepte.
Lichiditatea la nivel macroeconomic se refera la conditiile monetare din economie, masurate prin nivelul dobanzilor, dinamica creditelor si a masei monetare si conditiile de creditare. Aceste masuri nu arata ca in economie ar fi un exces de lichiditate macroeconomica.
La randul ei, lichiditatea din piata interbancara surprinde doua lucruri: increderea si adancimea. Intr-o piata lichida, tranzactiile se fac cu orice contrapartida si fara sa influenteze pretul.
Lichiditatea contabila se refera la activele din bilantul contabil care pot fi vandute cel mai rapid intr-un moment in care o companie are nevoie de cash.
"Toate trei spun un singur lucru: lichiditatea reprezinta posibilitatea de a obtine cash, ori ca se face prin vanzare de active, ori prin acces la credit", a continuat Citu.
Revenind la declaratia guvernatorului BNR, Citu arata ca aceasta contine mai multe mesaje despre piata monetara din Romania.
"In primul rand guvernatorul admite implicit ca BNR este din nou debitor al sistemul bancar si nu creditor. Asta inseamna ca sistemul bancar nu se finanteaza de la BNR pentru operatiuni zilnice ci plaseaza bani la BNR la sfarsitul zilei. Dar lichiditatea din sistemul interbancar este controlata si administrata de banca centrala. In 2008, cu costul unei recesiuni severe, BNR a reusit sa devina creditor al sistemului interbancar", a continuat Citu.
El arata ca este foarte important de inteles cum se pozitioneaza BNR fata de sistemul bancar pentru ca din pozitia de debitor pierde controlul asupra politicii monetare.
"De aceea in 2008 a tinut neaparat sa ajunga in pozitia de creditor, chiar cu riscul unei recesiuni", a completat Citu.
Analistul macroeconomic sustine ca prin acea declaratie guvernatorul a recunoscut, practic, ca mecanismul de transmitere a politcii monetare nu functioneaza.
"Este o declaratie, tot implicita, in premiera, deoarece, pana acum, de fiecare data cand am atras atentia asupra acestei probleme majore din economie, domnia sa a spus ca nu am dreptate. Mai mult, la fiecare prezentare, domnul guvernator folosea o scadere a dobanzilor pentru creditele in lei (mult mai mica decat scaderea dobanzii de politica monetara) ca argument care sa demonstreze functionarea mecanismului de transmitere a politicii monetare. In aceasta declaratie domnul guvernator foloseste, insa, indicatorul corect: dinamica creditului", a aratat Citu.
Potrivit macroeconomistului, un al treilea element important al declaratiei guvernatorului BNR reprezinta o eroare grava, pe care o interpreteaza ca voita, avand in vedere experienta sefului bancii centrale.
"Excesul de lichiditate despre care aminteste nu este unul real, ci vorbim de fapt despre o cerere pentru finantare pe termen lung si o oferta de finantare pe termen scurt. Din 2008 pana azi, singura finantare (lichiditate) din piata a fost pe termen scurt - maxim 7 zile. Sistemul bancar a cazut in plasa BNR pana acum de doua ori crezand ca banca centrala va mentine aceasta lichiditate in piata. Dar, la primul semn de volatilitate pe piata valutara, BNR a restras aceasta lichiditate pentru a sustine moneda nationala", a explicat Citu.
In aceste conditii, Citu sustine ca este normal sa nu apara un interes foarte mare de creditare a economiei pe termen lung cu lichiditate pe termen scurt, care este si volatila si incerta.
Banca centrala a introdus RMO la pasivele in valuta in perioada 2006-2008 pentru a descuraja creditul in valuta, iar de la inceputul crizei a redus rezerva minima obligatorie in euro de la 40% la 20%. Pentru pasivele in lei, reducerea rezervei obligatorii a fost similara, iar nivelul acesteia se situeaza la 15% din pasivele cu scadenta sub doi ani.