Comisioanele de tranzactionare se ridica, in general, la 3% din valoarea marjei de garantie
Fluctuatiile cursului de schimb, prezente sau viitoare, pun in pericol activitatea companiilor care desfasoara activitati de comert exterior.
Situatia ar putea fi depasita cu usurinta prin transferul riscurilor in piata futures, prin asigurarea unui curs de schimb prestabilit cu costuri mult reduse comparativ cu contractele forward bancare.
De exemplu, costurile in piata futures se reduc la maximum 5% din suma acoperita, inclusiv comisioanele si marja de garantie, fata de garantia solicitata de banci, de 15-20% din valoarea importului sau exportului.
Sumele blocate in marja, in conturile Casei de Compensatie, vor fi returnate in momentul inchiderii pozitiei din piata futures.
Comisioanele de tranzactionare se ridica, in general, la 3% din valoarea marjei.
Acelasi lucru il putem spune si despre evolutia preturilor actiunilor, posesorii de portofolii putand realiza arbitraj intre preturile de pe cele doua piete (Bursa de Valori si cea din Sibiu).
De exemplu, investitorii au putut obtine profituri (randamente) lunare de 10%, care depasesc cu mult orice alt tip de plasament, cu un risc aproape nul.
In perioada 1 octombrie 2004 - 11 martie 2005, raportul leu/euro a evoluat in intervalul 41.156-35.515 lei.
"In aceste conditii, incasarile exportatorilor s-au redus in aceeasi perioada cu pana la 13,7%, acestia reclamand pierderi de sute de milioane de euro", a atras atentia Darius Cipariu, director general adjunct al bursei din Sibiu.
Aceste pierderi ar fi fost evitate, in mare parte, prin utilizarea instrumentelor derivate puse la dispozitie de piata la termen sibiana. Acestea sunt eficiente, flexibile, accesibile si usor de tranzactionat.
Cu cat pretul futures este mai bine corelat cu pretul cash, cu atat operatiunea de hedging este mai eficienta. Pierderea de pe una dintre piete va fi compensata partial sau total de profitul realizat pe piata paralela.
"Managementul profesionist al riscului este de neconceput fara implicarea instrumentelor derivate existente pe pietele la termen, cum este cea de la Sibiu."
Teodor Ancuta, presedintele BMFMS
Exemplu
Export in valoare de 150.000 euro cu livrarea in 6 decembrie 2004 si incasarea contravalorii marfii in 15 februarie 2005.
Riscul valutar pentru firma exportatoare este foarte mare. Fiecare scadere a cursului euro cu 1.000 lei, creeaza o pierdere de 150.000.000 lei din suma incasata.
Pentru acoperirea riscurilor, compania exportatoare putea vinde 150 de contracte futures echivalentul sumei care urma sa fie incasata (un contract futures este echivalentul a 1.000 euro).
In data de 6 decembrie 2004 cursul BNR a fost de 38.235 lei, iar pretul futures cu scadenta martie de la Sibiu la care puteau fi vandute contractele era de 38.450 lei.
Vanzarea celor 150 de contracte a permis exportatorului efectuarea schimbului valutar inca din momentul livrarii marfurilor catre clientul extern, asigurandu-se un curs de 38.450 lei/euro.
In data de 15 februarie 2005, cand a urmat incasarea exportului cursul BNR coborase la 36.738 lei iar pretul futures de la Sibiu la 36.500 lei.
Exportatorul a vandut euro pe piata valutara (150.000 x 36.738 = 5.510,7 mil lei), dar a realizat o operatiunie de sens invers pe piata la termen (a cumparat 150 contracte futures) obtinand un profit de 150.000 x (38.450 - 36.500) = 292,5 mil lei
Astfel, el a incasat in total 292,5 + 5.510,7 = 5.803.200.000 lei, obtinand astfel un curs, asigurat prin piata futures, de 5.803.200.000 lei / 150.000 euro = 38.688 lei/euro, care a limitat pierderile fata de momentul realizarii exportului
Pierderea din schimbul de pe piata cash (vanzarea euro pe piata valutara interbancara) la incasarea valutei, determinata de aprecierea leului fata de euro, a fost compensata intr-o mare masura de profitul generat de lichidarea pozitiei de vanzare (short) pe piata futures (cumpararea euro la un pret inferior celui de vanzare).
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
