Printre cele mai importante noutati enumeram externalizarea serviciilor de dauna, mentionarea comisionului/ costului de distributie pe polita de asigurare, uniformizarea tarifelor indiferent de canalul de distributie utilizat sau eliminarea grilei de uzura. Publicatia 1asig.ro a identificat avantajele si dezavantajele fiecareia dintre masurile ce vor influenta semnificativ piata RCA.
Externalizarea daunelor
Dupa solicitari indelungate, externalizarea serviciilor de daune va deveni o realitate. Argumentul principal in favoarea acestei masuri este faptul ca va permite asiguratorilor sa isi eficientizeze costurile administrative aferente procesului de constatare, evaluare si, ulterior, de lichidare a daunelor, intr-un segment care a fost marcat ani de-a randul de o rata combinata foarte ridicata.
Cel putin in mod teoretic, o scadere a costurilor poate conduce treptat la o stabilizare a pietei RCA si, implicit, la o reducere a tarifelor. Nu in ultimul rand, gestionarea daunelor de catre o terta parte, ca intermediar neutru intre asigurator si pagubit, ar putea conduce la o crestere a calitatii serviciilor pe linia RCA. Ramane insa la latitudinea fiecarei companii daca opteaza sau nu pentru externalizarea daunelor, conform propriilor calcule interne.
Shutterstock / Accident rutier
Asiguratorii RCA au obligatia de a practica aceeasi prima
Diferentele de tarife pentru politele distribuite prin reteaua directa a asiguratorilor (agentii proprii sau canalele online) si brokerii de asigurare au generat un razboi al reducerilor, inducand, totodata, o stare de confuzie in randul clientilor si tensiuni intre brokeri si asiguratori. Prin urmare, aceasta masura ar ajuta un client sa obtina acelasi tarif, indiferent de unde cumpara asigurarea, eliminand confuzia mentionata anterior. Totusi, diferentele mai pot aparea si in continuare din cauza reducerilor comerciale, desi si acestea au fost limitate la 10%.
Se interzice acordarea oricaror avantaje colaterale
Aceasta masura vine in completarea celei anterioare, fiind cunoscute cazurile in care decizia de cumparare era influentata mai degraba de ofertele speciale si cadourile ce insoteau politele RCA (bonuri de combustibil, tichete cadou etc). Disciplina in subscriere ar putea fi, astfel, stimulata, iar consumatorii sa isi indrepte atentia catre aspectele importante ale unei polite RCA.
Totusi, norma mentioneaza o exceptie de la aceasta regula reprezentata de asigurarile facultative care acopera riscuri asociate celor din polita RCA. Efectele aici ar putea fi, insa, contradictorii. Pe de o parte, publicul ar deveni informat si despre alte tipuri de asigurare, ceea ce ar genera o crestere a vanzarilor pe alte clase precum CASCO sau asigurarile de accidente. Pe de alta parte, tarifele acestor polite facultative ar putea atinge niveluri nesustenabile, in incercarea unor jucatori de a convinge clientii sa cumpere polita RCA.
Inscrierea comisionului pe polita RCA
Asupra inscrierii comisionului pe polita planeaza si in continuare indoiala cu privire la utilitatea adusa consumatorului. Cum evidentiau si obiectiile aduse in trecut, ar fi dificil de explicat clientilor ca acel comision este asimilat de catre asiguratori unor cheltuieli de distributie (pe care si ei trebuie sa le mentioneaze acum pe polita), pe care ar fi, altfel, nevoiti sa le suporte prin extinderea retelei teritoriale proprii sau prin cresterea numarului de angajati.
Dintr-o alta perspectiva, insa, masura ar putea conduce la o uniformizare a comisioanelor RCA, deoarece fiecare broker ar putea incerca sa negocieze nivelul comisionului RCA cu asiguratorul pana la nivelul celor mai mari aflate acum "la vedere".
Asiguratorul trebuie sa isi acopere toate cheltuielile cu RCA
Aceasta obligatie a mai fost vehiculata de catre supraveghetor si in trecut, insa nu a fost pusa in practica, deoarece ar fi obligat unele companii la cresteri subite de tarife, diminuandu-si, astfel, una dintre principalele surse de lichiditati. Insa, odata devenita realitate, ea ar trebui insotita de un control amanuntit si de sanctiuni pe masura in randul asiguratorilor pentru a-si putea produce efectul dorit, respectiv acela de stabilizare a pietei RCA.
Stabilirea valorii reale a vehiculului
Si eliminarea grilei de uzura folosita pentru calculul valorii reale a vehiculelor rulate este, la randul sau, o masura solicitata de asiguratori si apreciata de catre pagubiti, deoarece ia in considerare, in primul rand, valoarea de piata a unui vehicul similar. De regula, cei care aveau de suferit de pe urma vechii reglementari erau posesorii de vehicule ce se depreciau mai greu decat media generala a pietei. Prin urmare, avand in vedere ca in piata exista sisteme capabile sa evalueze corect valoarea de piata a unui vehicul rulat, aceasta masura ar putea fi usor pusa in practica.
Limitarea costurilor de reparatie
Noua norma stipuleaza ca "preturile practicate de unitatile de specialitate utilizate in stabilirea cuantumului pagubei nu pot fi mai mari decat preturile practicate de catre unitatile de specialitate autorizate de catre producatorii de vehicule, respectiv reprezentantii din Romania ai acestora". Practic, supraveghetorul a incercat astfel sa protejeze asiguratorii de service-urile care percepeau tarife supraevaluate pentru reparatii, cat si de anumite tentative de frauda, dand ca etalon costul reparatiilor din reprezentante.
Aceasta masura nu va garanta, insa, ca va exista si o scadere a costurilor cu despagubirile, deoarece marea parte a asiguratorilor incercau deja sa obtina cele mai bune tarife pentru reparatii, fiind chiar criticati uneori pentru evitarea service-urilor de reprezentanta.
Sursa foto: Shutterstock / Lanturi auto
