Plafonarea de garantare la suma de 450 000 lei pe un creditor de asigurare al asiguratorului aflat in faliment nu este altceva decat ... o unda verde la "falimentarea" asiguratorilor.

Urmeaza introducerea unui plafon de garantare si-n cazul participantilor si al beneficiarilor, dupa caz, dobandite in cadrul sistemului de pensii private?Atentie banci! Nu mai incheiati asigurari la acordarea creditelor intrucat veti primi, in caz de faliment al asiguratorului, numai 100.000 euro. Cu alte cuvinte: asigurati-va, obligatoriu sau facultativ ca noi va plafonam.

De exemplu, asiguratul plateste obligatiile contractuale pentru o pensie privata de 7 ani, administratorul Fondului de pensii intra in faliment si Fondul de garantare a drepturilor din sistemul de pensii private ii spune asiguratului ca-i poate asigura o pensie privata numai de 1 - 2 ani. Frumos, Nu? Bancile la acordarea creditelor obliga imprumutatul sa incheie o asigurare de credit sau a locuintei in suma de 500.000 euro, de exemplu, insa in caz de neplata a creditului si a falimentului asiguratorului banca va primi 100.000 euro.

Pe data de 02.03.2015 a fost depus la Senatul Romaniei, proiectul de lege cu numarul L177/2015 privind Fondul de garantare a asiguratilor. Proiectul de lege are ca si obiectiv principal, modul de gestionare a sumelor de plata ce urmeaza a fi achitate de catre Fondul de garantare a asiguratilor, catre creditori in situatia in care, o societate de asigurari intra in faliment.

Orice lege apare ca o necesitate la realitatile economico-sociale ale unei societati. Era necesara infiintarea Fondului, ca autoritate administrativa de specialitate si mai ales cu personalitate juridica dar cu scopul eliminarii oricaror probleme de ordin jurisdictional, cum ar fi: calitatea procesuala a Fondului; competenta functionala si teritoriala; controlul financiar si auditul activitatii Fondului; prevederea de sanctiuni privind utilizarea in mod defectuos a resurselor FdG prin participarea la conducerea acestui Fond si a reprezentantilor asiguratorilor / reasiguratorilor si al asiguratilor.

Art. 15 (2) prevede: "Plata de catre Fond a creantelor de asigurari stabilite ca fiind certe, lichide si exigibile se face in limita unui plafon de garantare de 450 000 lei pe un creditor de asigurare al asiguratorului aflat in faliment." In prezent, in piata de asigurari din Romania exista de aproximativ un an de zile, doua societati de asigurari aflate in etapa premergatoare falimentului. Acest proiect de lege care reduce gradul de protectie al asiguratilor si pagubitilor societatilor de asigurari a primit avizele necesare de la ASF, Guvern si Consiliul legislativ, acestea fiind transmise catre Senat.

ASF-ul incearca sa redreseze si sa evite falimentul societatilor de asigurari, normalul. Oare aceasta situatie nu se suprapune cu graba evidenta a promovarii si adoptarii acestui proiect? Sunt 3 cazuri de notorietate: CNADNR – cca. 21 milioane euro, Oltchim – cca. 10 milioane de euro si Maternitatea Giulesti – cca. 510 000 euro. Toti acestia vor primi, daca se va adopta acest proiect de lege cu suma de, 100 000 euro.

Prin Legea nr. 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile in Romania a fost constituit FdG, prin plata de catre asiguratori a unei contributii lunare, stabilita anual de catre Comisia de Supraveghere a Asigurarilor. Acest Fond a fost infiintat in vederea protejarii drepturilor asiguratilor / persoane pagubite si nu al asiguratilor, in cazul falimentului unei societati de asigurare / reasigurare. Scopul FdG este acela de plata din disponibilitatile sale a despagubirilor / indemnizatiilor rezultate din contractele de asigurare, facultative si obligatorii incheiate in conditiile legii, in cazul insolventei unui asigurator.

Necesitatea aparitiei acestei legi a fost data de nevoile asigurarii unei stabilitati pe piata asigurarilor din Romania care este o piata in formare, inca departe, de a fi o piata stabila. Potrivit art. 60 alin. (2) din Legea 136/1995 si art. 5 lit. (l1) din Legea nr. 32/2000, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor este administrator al Fondului de garantare.

Acest Fond de garantare este - in fapt - un fond public privat, motivat de faptul ca el este constituit prin plata de catre asigurati prin intermediul siguratorilor / reasiguratorilor, a unei contributii lunare - de unde rezulta caracterul privat al acestui fond si este destinat exclusiv platii de despagubiri catre asiguratii societatilor de asigurare/reasigurare - de unde rezulta caracterul public al acestuia.

Activitatea Fondului de garantare este si va fi, in fapt, cu cea a unei societati de asigurare/reasigurare, Fondul efectuand plati conform scopului pentru care a fost constituit prin Legea nr. 136/1995, catre si numai catre creditorii de asigurari pagubiti in urma intrarii in procedura insolventei a unui asigurator. Acest fond s-a constituit si se „alimenteaza” prin plata unei contributii lunare, stabilita de CSA, la acea data, ASF in prezent, de catre asigurati prin intermediul asiguratorilor/reasiguratorilor in vederea protejarii asiguratilor in eventualitatea falimentarii unei societati de asigurare/reasigurare, asiguratii urmand a fi despagubiti, despagubiri la care aveau dreptul ca urmare a incheierii contractului de asigurare in situatia producerii evenimentului asigurat, din resursele acestui fond special constituit in acest scop.

Particularitatile contractului de asigurare fac ca sa nu poata fi aplicata o limita a sumei reprezentand contravaloarea despagubirilor pe care le-ar avea un asigurat in baza politei de asigurare. In acest domeniu avem de-a face cu trei tipuri de contracte de asigurari: Contracte obligatorii numite si „contracte fortate”, contracte pseudo-obligatorii si contracte facultative pure. Toate aceste contracte sunt contrecte de adeziune.

Fata de aceste aspecte, la orice tip de asigurare plata sumei asigurate se naste ca urmare a petrecerii evenimentului asigurat. In acest domeniu plata acestei sume depinde de un eveniment viitor si incert/nesigur. Evenimentul se poate produce sau nu. De aici rezulta si incertitudinea creantei. In acest domeniu, al asigurarilor, creanta nu este certa, lichida si exigibila, de aceea nu poate fi plafonata.

In situatia declansarii procedurii falimentului unei societati de asigurare, conform L 503/2004, asiguratorul in cauza va avea in portofoliu; un numar de dosare de dauna deschise anterior declararii falimentului societatii de asigurare care erau in procedura de regularizare sau in curs de judecata pentru neplata daunei si polite de asigurare care nu au ajuns la maturitate, perioada in care se poate produce evenimentul asigurat.

Daca in situatia dosarelor de dauna deschise, dauna (valoarea) se cunoaste, sau ar trebui sa se cunoasca prin constituirea rezervei de dauna, in situatia politelor in fiinta aceasta nu se cunoaste decat daca se produce evenimentul asigurat. In situatia dosarelor aflate pe rolul parchetelor sau al instantelor asiguratii se vor vedea pusi in fata unei situatii defavorizate.

Asiguratii cu eveniment asigurat produs, nu se vor putea inscrie la masa credala, adica la Fondul de Garantare, printr-o cerere, intrucat: nu au o creanta certa, lichida si exigibila nefiind stabilita de o instanta, exista riscul prescrierii dreptului de a se inscrie la masa credala (Fondul de Garantare) pana la solutionarea cauzei sau vor fi nevoiti sa renunte la judecata urmand ca Fondul de Garantare sa analizeze creanta, fiind la latitudinea Fondului de Garantare cu privire la cuantumul sumei.

In aceasta situatie exista numeroase cheltuieli pe care titularul dreptului de creanta le avanseaza (expertize, taxe de timbru, onorarii, etc ...), uneori deloc neglijabile, pe care acesta nu le va mai primi inapoi, acesta neavand posibilitatea restituiri acestor sume de la Fond. Nu se poate pune semnul egalitatii intre creditorii altor societati comerciale intrucat procedura insolventei societatilor de asigurare este reglementata, este guvernata de o lege speciala si mai mult decat atat, aici asiguratii contribuie la constituirea acestui Fond ceea ce transforma FdG, in fapt, intr-un reasigurator.

Nu se poate pune semnul egalitatii nici intre pagubitii din sistemul bancar care au un plafon limita stabilit prin lege, datorita faptului ca in acest sistem cei pagubiti cunosc de la inceput riscul la care sunt expusi in caz de faliment al unei banci comerciale si contractul de depozit bancar nu este unul de obligatoriu si nu este de adeziune. Se va spune ca si-n acest domeniu, dupa adoptarea acestei legi, asiguratii vor avea cunostinta de aceasta limita.

Fals. In domeniul bancar deponentul beneficiaza de o dobanda, banii lui depusi produc fructe si constituirea unui depozit este o optiune, o facultate si nu o obligatie, pe cand in asigurari asiguratul va suporta si plata primei de asigurare si limitarea. In domeniul bancar toate depozitele vor fi „despagubite” pe cand in asigurari numai daca se produce evenimentul asigurat.

Cu alte cuvinte, „se va da liber la falimente” asiguratorii putand face ce doresc ei. Atunci, de ce mai exista RCA, care mai au si o valoare de despagubire stabilita? De ce mai exista limite de asigurare a sumei asigurate, in raport de care se plateste prima, daca va exista incertitudinea ca asiguratorul poate intra in faliment si va plati doar o suma maxima de 100.000 euro.

Nu, in acest domeniu nu poate exista un plafon maxim de despagubire decat daca sumele pentru care ne asiguram sunt egale cu plafonul care urmeaza a fi stabilit, prin aceasta initiativa legislativa. Unde este rolul ASF-ului ca sa previna falimentul asiguratorilor? Prin acest proiect, se va consacra practicile de falimentare a societatilor de asigurare, prin „ciuntirea dreptului asiguratilor”.

Aceste fonduri de garantare (bancare, asigurari, pensii private, valori mobiliare, etc...) au fost infiintate ca urmare a necesitati intrarii in legitimitate pentru efectuarea de plati catre pagubitii din domeniile respective cu particularitatile domeniului respectiv si care s-a vazut, au creat fenomene de masa care pot conduce la instabilitati si tensiuni sociale.

La introducerea unui plafon, trebuie modificata si legislatia in domeniul asigurarilor care se va modifica rapid. De ce nu se modifica legislatia care vine in sprijinul asiguratului, la fel de rapid. Capitalul social are rolul de gaj general al creditorilor societatii si acesta este fix pe toata durata societatii. Poate fi modificat, in sensul maririi sau micsorarii sale.

In domeniul asigurarilor societatile de asigurare nu pot avea capital social in natura ci, numai numerar insa, nimeni nu opreste ASF-ul si legiuitorul, sa oblige societatile de asigurare ca in patrimoniul asiguratilor sa existe bunuri a caror valoare se fie cel putin in limita capitalului social, pentru asigurarea rolului de gaj pentru FdG care va achita daunele catre asigurati.

Din cate cunosc toti asiguratorii nu mai au in proprietate bunuri imobile de valoare ci, numai bunuri mobile a caror valoare morala scade foarte repede. Cu alte cuvinte ... PAS si treceti la, "aveti de luat", liber la FALIMENT.

Sursa foto: Shutterstock / Om de afaceri cu umbrela pe furtuna

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară.În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Finanțe - Bănci »


Setari Cookie-uri