Legea darii in plata nu se refera explicit la locuintele cu credit ipotecar, iar autorii actului normativ au refuzat introducerea unor plafoane privind veniturile debitorilor, valoarea imobilului si a conditiei ca debitorul sa nu mai detina alt imobil, afirma viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu.
"Autorii insista in discursul public pe ideea micii locuinte cu caracter rezidential. In schimb, evita in textul legii orice circumstantiere a imobilului ce face obiectul darii in plata. E putin probabil sa vedem o rata insemnata de dari in plata ale locuintelor; experienta de pana acum arata ca debitorii fac efortul de a plati, iar bancile evita greseala de a executa silit apartamentele in care locuiesc debitorii ce nu detin alte imobile. Si atunci, cine va beneficia? In mod logic, principalii beneficiari vor fi cei bogati, nu cei saraci", apreciaza Olteanu intr-o opinie publicata pe blogul bancii centrale, potrivit Mediafax.
El apreciaza ca neindeplinirea unei obligatii asumate prin contract, fara sa fie invocata existenta unui abuz al celeilalte parti si fara sa fie invocata macar imposibilitatea de executare, nu este un drept. "Putem, ca societate, sa acceptam ca cei in nevoie sa fie ajutati sa isi indeplineasca obligatiile. Nu cred ca o societate cu valori solide poate accepta sa fie ajutati cei care nu au nevoie", spune Olteanu.
Citeste si:
Totodata, viceguvernatorul a subliniat ca autorii actului normativ "au refuzat sistematic" introducerea unui plafon de venituri pentru debitor ("acum beneficiaza atat somerii, cat si bancherii"), a unui plafon valoric pentru bunul dat in plata ("acum se aplica pentru garsoniere si pentru palate, pentru petice de pamant si pentru baragane"), precum si conditia ca debitorul sa nu mai detina alte bunuri imobile ("acum se aplica si celui care are un singur apartament si locuieste in el, si celui cu mai multe case sau terenuri").
El a aratat ca singura lege de acest fel existenta a fost aplicata in Spania, dar prevede toate aceste tipuri de plafoane si impune conditii "puternic restrictive".
"Desigur, refuzul initiatorilor de a lua in considerare experienta singurei alte legi din Europa poate fi pus pe seama neprofesionalismului dublat de orgoliu, ceea ce in cazul avocatului Piperea este credibil. Lucrurile devin insa dubioase atunci cand observam ca si in alte proiecte aflate pe circuitul de adoptare, precum proiectul privind scaderea ratelor sau cel privind conversia creditelor acordate in franci elvetieni, am observat acelasi refuz de introducere a unor plafoane. Observ, altfel spus, un discurs public destinat sa mascheze introducerea discreta a celor care nu au nevoie in mecanisme de ajutor pentru cei in nevoie", a mentionat Olteanu.
Citeste si:
Potrivit oficialului BNR, consecinta legii pe termen scurt este o chestiune financiara, care se rezolva intotdeauna, insa cineva trebuie sa plateasca. El apreciaza ca problema mai grava este pe termen lung, unde consecinta legii este una sociala.
"Usurarea poverii pentru dezvoltatorii imobiliari de astazi va cauza ingreunarea accesului la locuinte pentru tinerii de maine. (...) Consecinta dramatica a adoptarii acestei legi va fi cresterea cerintelor de avans la creditele ipotecare pana acolo unde acesta sa acopere riscul de dare in plata. O evaluare pesimista poate duce avansul astfel impus pana la 50% din credit, una optimista il va situa peste 35%", mai spune Olteanu.
Proiectul de lege care permite unei persoane care s-a imprumutat la banca si nu mai poate plati datoria sa treaca in proprietatea bancii imobilului ipotecat a fost adoptat miercuri, 25 noiembrie, de Camera Deputatilor, in calitate de for legislativ decizional.
Citeste si:
Proiectul a fost adoptat cu 233 de voturi "pentru", o abtinere si un vot "impotriva". Potrivit prevederilor legii, o persoana care s-a imprumutat la banca si nu mai poate plati datoria poate sa treaca in proprietatea bancii imobilului ipotecat, banca nemaiputandu-se indrepta catre alte bunuri sau venituri.
Proiectul a fost initiat de deputatul PNL Daniel Zamfir si la care a contribuit avocatul Gheorghe Piperea, fiind semnat de alti aproape 140 de parlamentari PNL, PSD, UDMR, ALDE si ai minoritatilor.
"Proiectul de lege ofera posibilitatea unei persoane care s-a imprumutat la banca si nu mai poate plati datoria sa treaca in proprietatea bancii bunul care a fost ipotecat, atat si nimic mai mult. Deci, banca nu poate sa se indrepte decat catre bunului ipotecat, nu ca acum catre toate proprietatile, veniturile actuale si viitoare, asa prevede legea", a afirmat Zamfir, spunand ca nu doar clientul, ci si banca ar trebui sa isi asume riscul devalorizarii.
Citeste si:
Potrivit proiectului de lege, debitorul va ceda toate bunurile ipotecate in favoarea creditorului, in situatia in care executarea obligatiilor asumate prin contractul de credit a fost garantata cu doua sau mai multe bunuri. Debitorul trebuie sa transmita creditorului prin intermediul unui executor judecatoresc, al unui notar public sau al unui avocat o notificare creditorului in care anunta decizia de transmitere a dreptului de proprietate asupra bunului sau bunurilor ipotecate.
Toate costurile notariale si ale executorului judecatoresc sau avocatului, dupa caz, vor fi suportate de debitor. Dupa comunicare deciziei de catre debitor, creditorul nu mai poate urmari codebitori sau garantii personali sau ipotecari pentru stingerea creditului.
Proiectul de lege prevede ca la momentul incheierii contractului pentru transferul de proprietate, respectiv la data pronuntarii hotararii judecatoresti definitive, va fi stinsa orice datorie a debitorului fata de creditor, acesta din urma neputand solicita sume de bani suplimentare.
Citeste si:
Proiectul de lege va merge la presedintele Klaus Iohannis pentru promulgare, daca nu va fi atacat la Curtea Constitutionala.
Bancherii si asociatiile acestora au criticat dur legea, spunand ca pericliteaza piata creditului imobiliar prin restrictionarea drastica a accesului la finantare, avand efecte si asupra dezvoltatorilor imobiliari si sectorului contructiilor.
"Legea adoptata induce riscuri sistemice sectorului bancar din Romania, avand impact asupra stabilitatii financiare a acestuia prin afectarea solvabilitatii bancilor cu posibile consecinte asupra deponentilor. In plus, aceasta lege genereaza impact direct asupra bugetului statului prin intermediul programului Prima Casa, care este garantat de FNGCIMM in proportie de 50%", a transmis Asociatia Romana a Bancilor (ARB) dupa adoptarea actului normativ de catre Camera Deputatilor.
Citeste si:
Organizatia bancara considera ca legea contravine prevederilor din Constitutie, dreptului european in vigoare, respectiv Directivei 17/2014, si Codului Civil. Astfel, legea incalca principiile neretroactivitatii, predictibilitatii si proportionalitatii legii, precum si dreptul de proprietate prevazute de Constitutia Romaniei.
"Acest articol urmareste sa clarifice pozitia juridica a BNR in raport cu propunerea legislativa privind darea in plata. Este o incercare de a explica in mod corect si in limbaj accesibil. Pozitia oficiala va ajunge, pe caile normale, la Presedintie. Remarcile privitoare la interese nelegitime servite de aceasta propunere vor fi transmise organelor in drept. In fine colegii de la Directiile de specialitate se vor ocupa in aceste zile de demontarea afirmatiilor false referitoare la numarul de persoane cu datorii restante, la numarul de familii aflate in pericol sa isi piarda locuinta si alte asemenea cifre aruncate in dezbatere cu grave neglijente privitoare la ordinul de marime", a notat viceguvernatorul BNR in preambulul articolului.
Sursa foto: Mediafax Foto
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
