Decizia Curtii Constitutionale, facand referire la conceptul de impreviziune, nu aduce un element nou, ci dimpotriva, face ca legea darii in plata sa nu mai functioneze asa cum s-a dorit sa functioneze de catre Parlament, adica in mod automat, si atenueaza efectele inechitabile pe care legea le producea asupra bancilor, a declarat Catalin Alexandru, partener al casei de avocatura PeliFilip pe zona de litigii, in cadrul emisiunii Profesionistii in Banking.

"In momentul asta, debitorii consumatori nu mai pot beneficia de darea in plata decat in conditiile in care ar fi beneficiat si in lipsa legii, respectiv in conditiile Codului Civil. Trebuie sa dovedeasca ca a devenit excesiv de oneroasa executarea contractului de credit pentru ei si numai in conditiile astea, daca instanta va aprecia ca cea mai buna forma de reechilibrare a pozitiei partilor in contract este darea in plata, se va ajunge la darea in plata", a explicat partenerul PeliFilip.

El precizeaza ca, in mod normal, Curtea Constitutionala ar fi trebuit sa elimine legea din peisajul legislativ pentru ca este retroactiva, insa "de multe ori prevaleaza considerente de ordin politic si social fata de cele de ordin juridic".

Ce inseamna conceptul de impreviziune si cum va fi aplicat la darea in plata

Impreviziunea este cunoscuta inca din vremea vechiului Cod Civil si aplicata intr-o anumita masura si in practica instantelor romanesti, avand o consacrare expresa in noul Cod Civil.

Izvoarele conceptului de impreviziune au aparut in trecut in Franta, unde s-a conturat un curent de opinie care a permis instantelor ca in circumstante exceptionale sa intervina asupra contractelor si sa dispuna modificarea sau chiar incetarea lor, desi in mod normal prevala principiul fortei obligatorii.

"Numai in anumite situatii era permisa, trebuie sa fie vorba de un contract cu executare succesiva, incheiat pe o perioada lunga de timp, si pe parcursul caruia sa intervina un eveniment imprevizibil, pe care partile sa nu-l fi putut prevedea in mod rezonabil la momentul incheierii contractului si care sa faca excesiv de oneroasa executarea obligatiei de catre debitor", afirma Catalin Alexandru.

El precizeaza ca in practica comerciala conceptul de impreviziune nu este des invocat si principiul fortei obligatorii se bucura de respectul suprem, insa fluctuatiile semnificative de curs valutar se incadreaza in notiunea de eveniment imprevizibil.

Cred ca este o decizie salvatoare pentru sistem in general, pentru ca asigura mecanismele de protectie pentru persoanele care au cu adevarat nevoie de protectie sociala si, pe de alta parte, atenueaza inechitatile provocate de abordarea haiduceasca a Parlamentului asupra bancilor.

"O fluctuatie semnificativa, mai ales ca urmare a unei masuri a unei banci centrale, cum a fost cazul francilor elvetieni, este un eveniment imprevizibil. Pot accepta si faptul ca un consumator nu si-a asumat riscul unei fluctuatii semnificative, insa nu cred ca este suficient pentru ca instanta sa dispuna adaptarea contractului. Ea trebuie sa mearga un pic mai departe si sa vada daca in cazul concret al fiecarui debitor executarea obligatiei a devenit intr-adevar excesiv de oneroasa pentru el", mentioneaza avocatul.

In practica instantelor, de fapt, s-a aplicat teoria impeviziunii in legatura cu creditele acordate in franci elvetieni dinainte de asumarea de catre legiuitor a unei solutii pe darea in plata, deciziile fiind destul de diverse, in sensul ca unele instante au considerat ca este un eveniment (cresterea cursului de schimb - n.r.) pe care consumatorul nu putea sa il prevada, dar banca putea, si atunci au acordat beneficiul conversiei pentru consumator.

"Cu siguranta deciziile instantelor vor fi mult mai diverse, ca urmare a deciziei Curtii Constitutionale, decat ar fi fost in temeiul legii darii in plata asa cum a fost ea adoptata. Paradoxal, legea asigura coerenta, pentru ca se stia de la inceput ca beneficiaza toata lumea. Acum va exista o verificare de la caz la caz facuta de catre instante si cu siguranta se va ajunge la concluzii diferite", conchide Catalin Alexandru.

Citește și
Cine ne poate scoate din cercul vicios al populismului?
Setari Cookie-uri