“In prezent, discutiile sunt “temporizate”, adica amanate, pana cand va fi gata studiul de impact. Din care stim, acesta a fost demarat la nivelul departamentului de macroeconomie din Minister”, a declarat Daniel Anghel, coordonatorului grupului de lucru pe Fiscalitate din cardrul CDR. Insa nu exista si un orizont de timp cand acesta va fi gata”, a declarant Daniel Anghel, coordonatorul grupului pe fiscalitate al Coalitiei.
La randul sau, presedintele CDR, Florin Pogonaru, este de parere ca hotararea Guvernului de a face lucruri va trebui sa fie dublata de studiul de impact, de corelarea tot timpul cu efectele de crestere economica.
De ce se teme mediul de afaceri de impozitul pe gospodarii?
In cadrul unui eveniment la care au participat reprezentantii tuturor organizatiilor member CDR, reprezentantii Coalitiei au prezentat sase arii de ingrijorare pentru mediul de afaceri cu privire la implementarea acestui impozit:
• Eliminarea impozitului cu retinere la sursa va determina scaderea colectarii cu 4% din PIB in 2018 si costuri administrative si tehnice inca neestimate
• Cresterea numarului de contribuabili si a volumului de declaratii –colapsul infrastructurii IT a ANAF
• Aria de acoperire a deducerilor, nerelevanta pentru fiscalizarea veniturilor nedeclarate
• Programe de educare a contribuabililor in vederea conformarii
• Termen de implementare nerealist – in 2001, sistemele si campania de comunicare si educare a contribuabililor a inceput in 1997
• Consultantii fiscali – numeric insuficienti raportat la numarul de contribuabili
Daniel Anghel: In niciun stat european nu s-a renuntat la retinerea la sursa
Sistemul de impozitare a gospodariilor este valabil doar in sase state europene, dar nici acolo nu s-a renuntat la retinerea la sursa, spune Daniel Anghel.
“Din 28 de state ale Uniunii Europene, doar in sase exista conceptul de impozit pe gospodarie, dar in toate tarile angajatorul retine impozitul pe salariu si il vireaza la stat. Ori, in Romania, proiectul presupune renuntarea la retinerea la sursa si plata anuala, in doua transe, a impozitului pe venit direct de catre contribuabil”, a explicat Anghel, care a adaugat ca, din perspectiva conformarii voluntare, Romania mai are de facut cativa pasi.
El a facut si o comparatie cu sistemul american, unde se discuta de multa vreme renuntarea la impozitarea globala din cauza complexitatii. Acolo ghidul de informare a contribuabililor are 100 de pagini, costul de administrare este foarte mare, iar Fiscul american are peste 100.000 de angajati. In plus, membrii familiei sunt impozitati separat, dar pot opta pentru o declaratie comuna.
In aceste conditii, Daniel Anghel considera studiul de impact absolut necesar.
“Ne dorim sa existe un studiu de impact care sa denote foarte clar avantajele sau dezavantajele noului sistem”, a explicat Anghel.
Angela Rosca: Daca se implementeaza noul sistem, cred ca la jumatatea anului 2018 apare o contrapondere
Noul sistem de impozitare are o problema de sustenabilitate, cel putin pentru 2018, cand nu vor intra deloc bani la buget din impozitul pe venit, dar si pe mai departe, sustine Angela Rosca, reprezentanta Romanian Business Leaders in cadrul intalnirii organizata de CDR.
“Anticiparea mea personala este ca 2018 va fi un an greu (si din perspectiva introducerii impozitului pe gospodarie –n.r.) si va fi anul in care, daca se implementeaza acest sistem, la jumatatea anului apare o contrapondere undeva”, a precizat Angela Rosca.
Potrivit proiectului, anul viitor la bugetul de stat nu se vor incasa deloc venituri din impozitul pe venit, avand in vedere ca primele plati se vor face abia dupa 25 mai 2019.
Cum se va acoperi golul din buget in 2018?
In concluzie, bugetul va avea un minus la venituri de circa 27 de miliarde de lei (suma incasata la buget in 2016 din impozitul pe venit), a explicat Angela Rosca.
Mai mult, ea a reamintit calculele Fondului Monetar International (FMI) referitoare la impactul reducerii cotei unice de impozitare pe venit de la 16% la 10%, din care reiese un minus de 12,2 miliarde de lei.
“Legat de 2018, pentru ca se elimina retinerea la sursa, vom priva bugetul de stat de acesti 27 de miliarde de lei, iar o parte nu vor mai fi incasati nicodata, respectiv cei 12,2 miliarde de lei. Cat despre restul, ramane de vazut cat se va incasa, avand in vedere ca va fi la latitudinea fiecarei gospodarii sa isi plateasca impozitul daca mai are bani”, a subliniat Angela Rosca.
La toate acestea se adauga si costurile administrarii acestui nou sistem, dar si costurile pe care la va implica majorarea salariilor in sectorul bugetar, fara restructurare si fara calcule de productivitate.
In aceste conditii, ea se teme ca golul creat la buget de introducerea acestui sistem va fi acoperit din impozitul progresiv, din controale fiscale foarte agresive, care vor aduce bani la buget chiar si temporar, sau din introducerea de noi taxe.
Ruxandra Jianu: Deducerile acordate in noul sistem nu vor determina reducerea evaziunii fiscale
Deducerile pe care noul sistem de impozitare le va contine, potrivit proiectului anuntat, nu vor determina reducerea evaziunii fiscal, pentru ca multe dintre ele provin din zona fiscalizata. In plus, limita de suma este foarte redusa, a declarat Ruxandra Jianu, reprezentanta AOAR in cadrul intalnirii.
“Unul din avantajele mediatizate ar consta in faptul ca va lupta impotriva evaziunii prind acordarea de deduceri. Dar 90% dintre ele provin din zone oricum fiscalizate si pana acum: asigurari pentru casa si masina, scoli si gradinite, dar sumele sunt foarte mici - 2.000 de lei pe persoana. Putem obtine aceasta suma din doua facturi la intretinere si RCA-ul la masina”, a explicat Ruxandra Jianu.
O alta problema identificata de reprezentanta AOAR consta in faptul ca ANAF are deja probleme de personal in zona de mare evaziune, iar odata cu introducerea noului sistem va trebui sa aloce resurse importante de personal si pentru verificarea celor 7 milioane de gospodarii, in conditiile in care, in prezent, impozitarea persoanelor fizice prin retinere la sursa nu presupune niciun efort din partea Fiscului.
In opinia sa, acest aspect va duce la ingreunarea luptei impotriva evaziunii fiscale, nu la combaterea acestui fenomen.
De asemenea, ea a adus in discutie si aspectul legat de educatia contribuabililor si de faptul ca nu toti vor sti cum sa completeze declaratiile, iar riscul de a gresi va fi foarte mare. In aceste conditii, se pune intrebarea “ce se va intampla cu cei care vor gresi?”.
Ionut Sas: Sistemul IT al ANAF, care este in restructurare, este construit pe cota unica
Sistemul ANAF se afla in plin process de restructurare, demarat in perioada 2011 – 2012, iar restructurarea a fost configurata pe sistemul cotei unice, a declarant Ionut Sas, reprezentantul AmCham in cadrul intalnirii.
“Infrastructura IT a ANAF nu este intr-o situatie foarte buna. Toate aplicatiile software, tot sistemul este construit pentru cota unica. Schimbarea unei politici fiscale trebuie sa aiba ca perspectiva cresterea colectarii voluntare”, a explicat Sas.
In plus, in opinia sa, conceptul de gospodarie este destul de larg descris in acest moment.
“Vorbim despre sapte milioane de declaratii care vor fi incarcate intr-un sistem ce functioneaza la o capacitate de peste 90%, cu doar 500.000 de persoane fizice autorizate administrate”, a adaugat Ionut Sas.
In aceste conditii, el considera ca, inainte de a discuta de schimbarea de politica fiscala, trebuie sa ne uitam la infrastructura existenta.
Dan Manolescu: Propunem infiintarea unei subcategorii a profesiei de consultant, aceea de consilier fiscal
Guvernul sustine ca va avea nevoie de 35.000 de consultanti fiscali pentru a implementa noul sistem de impozitare, dar in prezent exista doar 4.100 de consultanti activi. In aceste conditii, Camera Consultantilor Fiscali propune introducerea subcategoriei “consilieri fiscali”.
Acestia urmeaza sa fie specializati exclusiv pe impozitul pe venit, pentru ca aria fiscala este mult mai complexa si respectivii nu ar avea nevoie de expertiza pe toate domeniile.
“Poate ca aceasta ar fi o modalitate sa putem creste numarul acestor consultanti. La momentul actual, sunt inregistrati aproximativ 5.500 de consultanti fiscali si 460 de companii. Dintre cosultanti, sunt activi 4.100. Din acestia, nu toti vor fi disponibili sa ofere asistenta pentru gospodarii, pentru ca multi sunt angajati in diverse companii”, a declarat presedintele Camerei Consultantilor Fiscali, Dan Manolescu.
Mai mult, majoritatea consultantilor sunt concentrati in Bucuresti, respectiv peste 2.700, si sunt judete, precum Caras – Severin sau Salaj unde sunt 7 – 8 consultanti.
Veniturile de 10.000 de lei lunar pe care urmeaza sa le incaseze consultantii, nerealiste
Manolescu a vorbit si depre veniturile pe care urmeaza sa le incaseze consultantii pentru activitatea prestata in cadrul impozitarii gospodariilor, respectiv 10.000 de lei lunar, suma pe care o considera nerealista in conditiile in care, in prezent, un consultant castiga, in medie, cel mult 5.000 de lei brut lunar.
Totodata, el se intreaba cum vor fi acesti consultanti platiti de la bugetul de stat, cand peste tot in lume consultantul este platit de contribuabil.
In aceste conditii, Manolescu a declarant ca, anul acesta, Camera Consultantilor Fiscali va organiza doua concursuri de atestate a consultantilor fiscali, in loc de unul in mod traditional, pentru a da ocazia la cat mai multe personane sa intre in aceasta profesie, insa a dat asigurari ca se va mentine ridicat standardul de obtinere a atestatului, pentru ca profesia vine cu foarte multa raspundere si implicare.
Totodata, el mai spune ca probabilitatea de a obtine un numar atat de mare de consultanti, intr-un timp atat de scurt, este redusa, iar “orice idee de amanare este binevenita”.
Mai mult, Manolescu, care a lucrat la noul Cod Fiscal din postura de secretar de stat in Ministerul Finantelor Publice, este de parere ca daca se doreste acordarea unor avantaje contribuabililor cu venituri mici, largirea sistemului de deduceri, exista aceasta posibilitate si in sistemul actual, in baza Codului Fiscal.
Sursa foto: bignai/Shutterstock.com
