Salariul minim a fost si ramane una dintre cele mai agresive forme de interventie a statului in economie, pentru ca este pana la urma un pret, al muncii depuse, pe care statul ajunge sa il fixeze. Insa, dezbaterea despre efectele "cresterii salariului minim" este si un subiect tabu, avand in vedere ca cele trei cuvinte au un impact puternic asupra electoratului si anuleaza orice dezbatere din spatiul public extinsa si asupra efectelor mai putin vizibile ale majorarilor repetate de salariu minim.

Cu sau fara ajutorul unor economisti, va fi aproape imposibil sa justifici de ce o "crestere de salariu" inseamna de fapt o scadere in alta parte si castigul unui muncitor poate reprezenta pierderea altuia. In general, lucrurile care nu se vad cu usurinta intr-un termen foarte scurt, nu prind paginile de ziar, fie el si financiar.

Iar despre deductiile gresite ale efectelor vizibile in detrimentul celor mai putin vizibile exista o intreaga literatura. Cel mai facil exemplu a fost dat insa in urma cu apoape 150 de ani de economistul francez Frederic Bastiat, care a vorbit despre "sofismul geamului spart".

Geamul unui magazin spart de un copil nu are ca efect doar crearea unei cereri pentru un geam si pentru serviciile unui geamgiu, care astfel vor castiga de pe urma nefastului eveniment, ci - fara sa fie in prima faza vizibile - efectele negative sunt si in sensul amanarii unor cheltuieli din partea proprietarului de magazin, care astfel nu va mai cheltui in urmatoarea perioada suma echivalenta geamului spart pe o pereche de pantofi sau pe un palton.

Efectul in societate este greu de stabilit, dar castigul unui muncitor este cel mai probabil pierderea altuia. Si in cazul salariului minim efectele mai putin vizibile vor fi cu greu anticipate si cu atat mai putin discutate in spatiul public. Efectul imediat, cel de crestere a salariului net pentru muncitorii necalificati in general, va fi cel care va tine paginile de ziar, in timp ce concedierea celui mai putin productiv muncitor dintr-o fabrica de textile, la 6 sau 12 luni distanta, nu va fi asociata cu masura cresterii salariului minim.

Citeste si:
Salariul minim net pentru 2020 creste cu 83 de lei
Salariul minim pentru anul...

Prin urmare, impunerea unei corelatii intre evolutia salariului minim si cea a numarului de anagajati dintr-o economie aflata pe un puternic ciclu de crestere este o eroare. De altfel, in teorie, cresterea salariului minim este in general asociata cu un somaj mai mare, pentru ca salariatii care nu ar produce pe masura noului salariu minim vor fi disponibilizati, productivitatea fiind cea care va dicta angajatorului la ce salariat sa renunte.

Cresterea salariului mimim este cel mai putin important factor care a dus la cresterea economica din perioada 2011-2017. Economistii sustin cu tarie ca niciun model macroeconomic nu poate stabili cu certitudine corelatia pozitiva dintre salariul minim si cresterea economica sau numarul angajatilor din economia romaneasca, fiind imposibil de separat efectul unui singur factor dintr-un cumul de factori.

Daca ar fi sa dam crezare unei astfel de corelatii, singura metoda de incredere este cea a sondajului, astfel incat firme din toate industriile sa fie consultate cu privire la impactul cresterii salariului minim si cum le-a fost influentata politica de angajari.

Pentru a intelege de ce un grafic sau o statistica poate influenta semnificativ opinia publica, va recomand cartea "How to lie with statistics", de Darrell Huff. Determinismul este tare pacatos, in societate, cat si in economie, unde - mai mult decat in orice arie - numeroase variabile vazute si nevazute influenteaza impreuna dinamica unui indicator.

Citeste si:
PNL il vrea pe Ionut Dumitru ca viceguvernator BNR
Ionut Dumitru, favorit la...

evolutie somaj_salariul minim

Ce spun specialistii cu privire la impactul salariului minim in economie

Oricat de mult crede un jurnalist in opinia sa, bazata sau nu pe o corelatie, pentru a oferi credibilitate textului are nevoie de specialisti, care sa confirme ca ipotezele sale de lucru sunt corecte, iar concluziile nu sunt de natura sa manipuleze opinia cu privire la un subiect.

Prin urmare, raportat la graficul BNR, daca facem o analiza pe text observam urmatoarele:

Numarul de salariati s-a majorat cu 3,4% in 2016, "concomitent", nu "datorita" avansului salariului minim. Acest lucru inseamna ca exista o corelatie intre cele doua, la fel cum scaderea pretului la cizmele de cauciuc ar fi putut influenta pofta de munca a romanilor si s-ar fi reflectat intr-o perioada de boom economic intr-un numar mai mare de angajati.

Citeste si:
Consiliul Fiscal: deficit bugetar de 3,5% din PIB in 2019!
Consiliul Fiscal despre noua...

Inca din primavara, Ionut Dumitru, presedintele Consiliului Fiscal si unul dintre cei mai vocali economisti la adresa derapajelor Guvernului, sustinea ca orice alta crestere a salariului minim trebuie luata in contextul unei analize de impact, in special in ceea ce priveste industria, sector care a performat tot mai slab in ultima perioada.

"Poate ar trebui analizata si evolutia industriei, pentru ca aceasta a performat foarte slab in ultima perioada. Anul trecut am avut o crestere economica de 4,8%, iar industria a avut o crestere sub 2%. Ar trebui sa vedem daca aceasta evolutie nu a fost cumva determinata si de majorarea salariului minim", a explicat Dumitru, citat de Agerpres.

El a subliniat faptul ca, din 2012 pana in prezent, salariul minim pe economie s-a dublat, ceea ce a creat o presiune puternica pe costuri, unele industrii (textila, turism) fiind foarte afectate, competitivitatea companilor cu valoare adaugata mica fiind o mare problema. "Sunt industrii care au inregistrat costuri mari cu salariile si le-a dus la limita supravietuirii", a explicat Dumitru.

Castigul in venit disponibil al unor consumatori este pierderea unor companii si, in cele din urma, a altor consumatori. Industrii care pentru a fi competitive vor fi nevoite sa-si inchida portile sau sa dea oameni afara pe fondul dublarii salariului minim in 5 ani pot fi trecute cu vederea intr-un ciclu economic de crestere puternica.

Nici abordarea ca aceste industrii nu merita sa supravietuiasca daca isi platesc oamenii cu salarii foarte mici nu poate fi justificata, pentru ca alternativa unor oameni disponibilizati din aceaste industrii poate fi somajul sau ajutorul social, pentru ca daca ar fi avut o alternativa mai buna acestia s-ar fi reorientat cu siguranta catre alte industrii inaintea cresterii salariului minim.

Mai mult, ceea ce nu se vede pe moment poate fi un cost mai mare asupra societatii pe ansamblu. Sa presupunem ca o anumita industrie ar da faliment in totalitate in Romania. Companiile din afara ar profita de ocazie sa aduca mai multe produse din aceasta industrie in tara, dar cum oferta interna a disparut peste noapte, preturile ar putea creste. Din nou, castigul unui segment din societate poate insemna pierderea altui segment, pentru ca preturile mai mari vor reduce puterea de cumparare a populatiei.

De aceea, lucrurile care nu se vad si impactul greu de cuantificat al unei masuri, pot sa ne ghideze spre concluzii pripite si fundamental gresite.

Florin Jianu, presedintele CNIPMMR, vine in suportul afirmatiei sustinand ca aceasta corelatie dintre numarul locurilor de munca si avansul salariului minim este contextuala, pentru ca - dupa cum reiese si din graficul publicat de BNR - 2011 este anul in care economia romaneasca a inceput sa se dezmorteaza dupa criza financiara, iar principalii indicatorii macroeconomici au inceput sa creasca.

In mod firesc, cresterea economica din 2011 s-a transpus intr-un numar mai mare de angajati, in scaderea ratei somajului (cu o usoara intarziere) si intr- o rata de ocupare mai mare.

Insa, subliniaza Florin Jianu, masurile de relaxare fiscala sunt cele care au contribuit cel mai mult la avansul puternic al economiei si la imbunatatirea conditiilor din piata muncii. Reducerea TVA la alimente, la 9%, este una dintre cele mai importante masuri care au declansat euforia consumului, urmata si de reducerea cotei standard de la 24% la 20%

La fel ca Ionut Dumitru, Jianu critica deciziile repetate de a creste salariul minim fara o analiza de impact si fara ca Guvernele care s-au succedat sa coreleze majorarile pe baza unui mecanism tripartit (Guvern - sindicate - patronate) sau pe baza unui studiu despre "ce crestere de salariu minim poate duce economia".


Te-ar putea interesa si:


Mai multe articole din sectiunea Finante - Banci »




Ascultă primul podcast de FinTech și digital banking din piață.

Citeste si
Jianu, fost ministru al Romaniei, ales vicepresedinte al SMEUunited