Clientii bancilor ar putea fi protejati de riscul de variatie a ratei dobanzii prin crearea unor mecanisme de natura sa permita stimularea imprumuturilor cu dobanda fixa, realizabile inclusiv prin masuri de reglementare, sustine presedintele Asociatiei Romane a Bancilor (ARB), Sergiu Oprescu. Referitor la propunerea de limitare a dobanzilor la 50% peste rata dobanzii de politica monetara, reprezentantul ARB spune ca aceasta “frizeaza anumite concepte de economie si piata libera”. Totodata, Oprescu nu se arata in favoarea unei reduceri in continuare a gradului de indatorare pentru persoanele fizice, ci mai degraba pledeaza pentru stimularea clientilor sa opteze pentru credite cu dobanda fixa.
Intr-un interviu acordat wall-street.ro, Sergiu Oprescu a explicat ca schimbarea de trend produsa in acest an in privinta dobanzilor nu ar fi trebuit sa ne ia prin surprindere. “Anul 2017 este primul, dupa 7 - 8 ani, in care asistam la o schimbare de trend de dobanda. Era de asteptat! ARB a tras semnale de alarma cu un an si jumatate – doi inainte, cu privire la faptul ca ne aflam la minime istorice de dobanda si, in viitor, aceste minime istorice vor incepe sa ramana in urma si vom avea noi niveluri de dobanda. Trebuie sa ne amintim ca, de fapt, constructia de active in perioade de minim istoric prezinta un risc mai mare de variatie a ratei dobanzii in viitor. Aceasta este logica. Acum sesizam exact acea miopie pe care a avut-o atunci societatea, care nu a reactionat la semnalele noastre de alarma si care este astazi extrem de bine exploatata de unii care pescuiesc in ape tulburi, adica se duc in zona populismului”, a explicat Oprescu.
Citeste si:
Totusi, el a recunoscut faptul ca dinamica dobanzilor a surprins, nu insa si nivelul. Dar a explicat faptul ca “dobanda variabila” implica acest risc, de variatie in ambele sensuri, dar societatea percepe mecanismul cu o anumita asimetrie de interes, adica atunci cand scade "imi pare bine" si cand creste nu si "caut un vinovat".
Oprescu: In urma cu trei ani, cresterea dobanzii ar fi fost considerata o normalitate
“Este nou faptul ca, dupa o perioada lunga de scaderi de dobanda, acum trecem iar printr-o perioada de crestere. Reactia societatii este, din pacate, amplificata de comunicarea care a avut loc in ultimii doi ani de zile cu privire la sistemul bancar. Aceasta intra pe un trend de comunicare antagonista si este exploatata in forma aceasta. Eu sunt convins ca daca am fi avut acelasi eveniment cu trei ani in urma, inainte de darea in plata, poate ca ar fi trecut in zona de normalitate aceasta variatie a dobanzii de baza”, a subliniat presedintele ARB.
Citeste si:
Potrivit acestuia, inca din perioada in care Asociatia avertiza cu privire la posibila crestere a dobanzilor, sugera incurajarea stimularii crearii unei piete cu dobanzi fixe.
“Daca nu vrem sa mai depindem de dobanzi variabile, ar trebui, prin masuri reglementative, prin masuri de inducere si incurajare a unei piete, sa stimulam aparitia unor dobanzi fixe in piata. Dar pentru asta ai nevoie de o piata secundara a titlurilor de stat pe termen lung, de un indice de referinta pentru dobanzile la lei pe perioade mai lungi de timp, de listari de titluri si obligatiuni corporative, de o adancime a listarilor, cu titluri de stat pe diverse maturitati. Este necesara crearea unor piete interbancare in care aceste dobanzi fixe sa fie practicate, pentru ca, in baza lor, se creeaza instrumente mai departe. Aceasta presupune o cunoastere si o intelegere a pietei, dar presupune si stimuli care pot sa fie si de natura reglementativa si care ar fi putut sa fie promovati si de catre piete si de catre reglementatori”, a punctat presedintele ARB.
Citeste si:
In acest context, el spune ca ar fi cu adevarat benefic ca Banca Nationala a Romaniei (BNR) sa intre intr-o discutie extrem de deschisa cu piata pentru a descoperi mecanismele si caile prin care se poate crea o piata de dobanzi fixe din ce in ce mai eficienta.
Clientii ar trebui stimulati sa accepte dobanzi fixe
Pe de alta parte, Oprescu sustine ca mecanismul ar trebui insotit si de stimulente pentru clientii care accepta o dobanda fixa, pentru ca acestia sunt, in prima faza, dezavantajati in fata celor cu dobanda variabila, avand un cost al creditului mai mare si, implicit, o suma pe care o pot imprumuta mai mica. “Aceste lucruri trebuie reglate prin reglementari, prin analize, teste de stres la care este supus clientul”, a punctat Oprescu.
In opinia sa, o astfel de abordare ar fi de preferat in locul limitarii gradului de indatorare pentru persoanele fizice, intentie anuntata de BNR din cauza cresterii poverii financiare in randul clientilor cu venituri mici.
Citeste si:
Presedintele ARB considera ca, in loc sa se limiteze gradul de indatorare pentru toti clientii, ar fi mai potrivit sa se permita un grad de indatorare mai mare pentru cei care acceseaza credite cu dobanda fixa.
“Scazand gradul de indatorare si necreand o piata a creditelor cu dobanda fixa, noi de fapt doar am limita universul celor care se pot imprumuta”, a punctat Oprescu. El a adaugat faptul ca, cel putin la creditele ipotecare, gradul mediu de indatorare este de 42% si in scadere, iar cazurile de indatorare pana la 70% sunt izolate.
Mai mult, acesta a mentionat faptul ca limitarea creditarii se produce oricum, natural, prin cresterea dobanzii de baza.
Limitarea dobanzilor contravine unor principii elementare de economie capitalista
Referitor la propunerea de limitare a dobanzii la credite la 50% peste rata dobanzii de politica monetara, in prezent la 1,75% pe an, Oprescu spune ca este o initiativa care contravine unor principii elementare de concept de piata libera si de economie capitalista.
Citeste si:
“Avem, din pacate, un nou exemplu de initiativa care frizeaza niste concepte de piata libera. O astfel de initiativa poate duce la efecte de instanta a doua care nu sunt evaluate corect. Toata lumea este interesata de potentialele beneficii de instanta intai, ce se vad imediat, “nu mai platesc atat de mult incepand de maine”, fara ca cineva sa faca un efort sa vada ce se intampla in instanta a doua - cum sufera, cine sufera la nivelul societatii. Pentru ca s-ar putea sa descoperim ca ar avea de suferit tocmai aceia pe care incercam sa ii protejam”, a mai spus Sergiu Oprescu.
Pe de alta parte, presedintele ARB a atras atentia ca, in acest climat tensionat alimentat de mesaje populiste cu privire la crestera dobanzilor la lei, uitam de dobanzile la euro care sunt si ele la minime istorice si care, inevitabil, vor creste in perioada urmatoare. “Noi ne uitam azi la lei, dar inca nu ne uitam deloc la faptul ca iar suntem in zona de minim istoric pentru euro. Ar fi trebuit acum sa avem politici prin care sa cream niste mecanisme de dobanzi fixe, ca sa eliminam acest risc (de crestere a dobanzilor la euro-n.r.). Si asta se face si din reglementari”, a subliniat oficialul citat.
Citeste si:
La nivelul sistemului bancar, cresterea dobanzilor ar putea genera revenirea creditelor neperformante pe crestere, dupa ce au scazut la 7%, sub 8% - zona de alerta la nivelul Uniunii Europene, insa nu in viitorul apropiat, puncteaza presedintele ARB. “Nu cred ca se transmite asa de repede cresterea dobanzilor in neperformante”, a mentionat Oprescu, referindu-se la avertismentele BNR potrivit carora o crestere a dobanzii de baza cu doua puncte procentuale ar genera un avans al neperformantelor de o magnitudine similara in interval de un an.
Pentru finalul lui 2017, inceputul lui 2018, Oprescu merge pe estimarea BNR de reducere a creditelor neperformante sub 6%, nivel la care s-a aflat si Europa la inceputul acestui an.
Sursa foto: Agerpres foto
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
