Referitor la legea de transpunere in legislatia romaneasca a Directivei europene privind comparabilitatea comisioanelor aferente conturilor de plati (92/2014), presedintele Raiffeisen Bank sustine ca acesta este un alt exemplu de “golden – plating” (termen peiorativ utilizat pentru a caracteriza procesul prin care legea de transpunere a unei directive europene confera beneficii sporite fata de actul initial – n.r.).

“Avem o directiva UE cu un scop clar definit care, pentru a imbunatati incluziunea financiara, acorda acces la servicii financiare celor care nu prea au acees. Ideea era sa definim un set de produse simple si sa fim transparenti in materie de preturi pentru aceste produse. Dar vedem iarasi situatia in care un pachet mai mare decat cel necesar este oferit gratuit, cu pretextul de a imbunatati incluziunea financiara. In plus, nu am vazut nicio analiza care dovedeste sau explica cum va ajuta aceasta masura la o incluziune financiara mai mare. Cred ca efectul ar putea fi foarte bine chiar opus”, a punctat van Groningen.

Cine plateste costurile acestui comportament?

In opinia sa, costurile acestui exces, probabil, se vor regasi in cele ale altor servicii financiare. “Nu pot sa spun angajatilor mei ca nu le mai platesc salariile integral, nu pot spune deponentilor ca nu le mai dau dobanda, nu pot spune furnizorilor ca le platesc doar partial facturile. Deci raman putine posibilitati – clientii. Este un transfer de costuri de la unii la altii prin masuri administrative”, a mai spus presedintele Raiffeisen Bank.

Aceeasi explicatie este si in cazul initiativei care propune ca dobanda la un credit sa fie plafonata la maxim 50% peste dobanda de politica monetara.

Steven van Groningen: Romania...
Citeste si: Interviu cu Steven van Groningen: Consolidarea este inevitabila!

“Este aceeasi poveste. Marja de dobanda acopera bonificatia platita la depozite, costurile administrative, costul riscului si eventual o marja de profit. Unde putem sa umblam? Dobanzile sunt deja foarte jaose, deci nu putem oferi dobanzi negative sau impune comisioane deponentilor. La costurile administrative putem lucra, dar factorul cel mai mare este profilul de risc. Deci merita analizat care va fi impactul in accesul la finantare pentru cea mai mare parte a populatiei. Daca dobanda este mica, doar cei care se califica pot fi creditati. Iar aceasta abordare intra in contradictie cu tema anterioara, adica incluziunea financiara”, a adaugat oficialu citat.

Cu privire la intentia BNR de a limita gradul de indatorare pentru persoanele fizice cu venituri reduse, acesta spune ca este normal ca BNR sa fie preocupata de aceste aspecte, dar este necesar un dialog cu bancile, individual sau la nivelul sistemului.

“Cred ca este important sa evitam situatiile de supraindatorare, nu pe nivel individual, pentru ca intotdeauna vor fi cazuri particulare in care cineva nu mai poate palti ratele, dar la nivel de sistem se poate. Pentru asta exista mai multe intrumente. In primul rand, la acordarea unui credit, chiar daca clientul se incadreaza, realizam un test de stres, astfel incat sa ne asiguram ca solicitantul intelege ca dobanda platita acum poate sa creasca pe parcursul derularii creditului. In plus, putem vorbi despre credite de tip ipotecar cu dobanda fixa, sa le oferim, dar ce facem cand clientul insista sa fie variabila, pentru ca este mai mica, cel putin in prima faza, si se poate indatora mai mult”, a adaugat van Groningen. El a punctat, insa, ca fiecare banca are abordarea proprie in astfel de situatii.

Infografic: Daca vrei sa stii...
Citeste si: Infografic: Daca vrei sa stii cum va evolua economia, priveste la piat