Reprezentantii companiei de consultanta Deloitte Romania sustin ca incertitudinea legislativa creata in acest an va genera falimente, va zdrobi spiritul antreprenorial si va speria investitorii.

Printre cele mai reclamate practici legislative, se numara rapiditatea adoptarii unor masuri, termenul foarte scurt de implementare si, mai ales, lipsa dialogului cu partenerii afectati.

“Particip de multi ani la discutii cu privire la modificarea legislatiei fiscale, dar mi se pare ca in 2017 am avut un minim istoric in ceea ce priveste discutiile, colaborarea dintre Guvern si mediul de afaceri cu privire la modificarile legislative. Probabil s-a vrut doar sa se bifeze ideea de consultare, dar consultarea in sine a fost ca si inexistenta”, a declarat Dan Badin, partener coordonator servicii fiscale si juridice la Deloitte Romania.

Legiferare prin OUG si fara studii de impact

Mai mult, el a atras atentia asupra faptului ca niciuna din recentele modificari legislative nu a fost isotita de un studiu de impact.

Dan Bucsa: De unde vine...
Citeste si: Datele INS privind cresterea economica, contestate de economisti

Totodata, faptul ca modificari imporatnte au fost adoptate prin Ordonanta de Urgenta, cu aplicabilitate cel tarziu de la 1 ianuarie 2018, si niciuna nu a parcurs procesul legislativ complet (aprobate prin Lege trecuta prin Parlament si publicata in Monitorul Oficial) cu 10 zile inainte de inceputul anului viitor, creeaza incertitudine si lipsa de predictibilitate o data in plus. Companiile nu mai au incredere ca prevederile raman nemodificate in forma finala a legii.

Printre cele mai importante acte normative cu impact major asupra fiscalitatii se numara OUG 23/2017 privind plata defalcata a TVA (aprobata in Parlament, aflata la promulgare la Presedintie, intra in vigoare integral la 1 ianuarie 2018), OUG 79/2017, care prevede mutarea contributiilor sociale la angajat (inca in Parlament, intra in vigoare la 1 ianuarie 2018) si OUG 82/2017, care impune negocierea intre angajatori si angajati, in contextul mutarii contributiilor (este in vigoare si produce efecte).

Care vor fi rezultatele acestor masuri?

“Va creste colectarea taxelor la buget? Nu stim, pentru ca nu avem studii de impact. In schimb introduc tensiuni in piata, duc la sporirea anagonizarii si induc reticenta printre investitori”, a explicat Badin.

Acesta a punctat faptul ca, pentru majorarea incasarilor la buget, exista trei posibiltati teoretice: cresterea fiscalitatii pentru cei corecti, o mai buna colectare din zona gri sau neagra a economiei (aceasta ar trebui sa fie prioritatea zero a autoritatilor, spune Badin) si, indirect, eficientizarea cheltuielilor publice.

Iancu Guda: Asta facem prin...
Citeste si: Majorarea salariului din pix incurajeaza plata salariilor la plic

Pe de alta parte, reprezentantul Deloitte aduce in discutie responsabilitatea institutiilor statului in procesul fiscal, prin comparatie cu obligatiile contribuabililor.

“Se vorbeste foarte mult de responsabilitatea platitorului de taxe, ce obligatii are si ce risca daca nu le plateste. Dar ce se intampla cu responsabilitatea de cealalta parte? Daca autoritatile adopta o lege si la scurt timp o retrag, cine plateste costurile realizate pentru implementarea ei? Compania! Daca nu ramburseaza la timp sumele pe care la are de rambursat? Daca legile adoptate au efecte negative in economie? Este cineva responsabil pentru unele greseli in ceea ce priveste decizia legislativa sau executiva? Din punctul medu de vedere, aceasta lipsa de responsabilitate poate sa duca uneori la abuzuri, chiar la abuz de legiferare in zona fiscala anul acesta”, a punctat Badin.

Aici s-ar incadra si introducerea pedepsei penale pentru cei care nu retin sau nu vireaza la stat impozitele retinute, pentru ca vor fi foarte multe cazuri de intarzieri la plata tocmai pentru ca statul nu isi achita la timp facturile sau nu ramburseaza in termen impozitele deatorate contribuabililor. In plus, nu se face diferenta intre reaua intentie si incapacitatea de plata.

ANAF, pusa pe butuci de toate aceste modificari

Referitor la reforma administratiei, aceasta este blocate de mai bine de un an (si este realizata in proportie de 20%, desi ar trebui finalizata la 1 ianuarie 2019) si este posibil sa nu se finalizeze niciodata.

Consiliul Concurentei:...
Citeste si: Platim la fel de mult ca europenii pentru lactate si oua! De ce?

In aceste conditii, si avand in vedere numeroasele probleme tehnice pe care sistemul ANAF le are si in prezent, modificari de tipul split TVA, mutarea contributiilor, sau impozitul pe venitul global (tot mai vehiculat) vor “pune pe butuci ANAF, pentru ca sistemul, procedurile interne nu vor putea face fata la toata aceasta avalansa de modificari legislative”, spune Dan Badin.

In ceea ce priveste posibilitatea reintroducerii impozitului pe venitul global, cu cote diferentiate de impozitare, reprezentantul Deloitte spune ca masura va trebui luata doar dupa un studiu de impact extraordinar de bine fundamentat, pentru ca va lovi exact in clasa de mijloc din Romania, deja extrem de nemultumita de ceea ce se intampla in aceasta perioada in tara.

In plus, se pune problema daca administratia fiscala ar face fata unui astfel de sistem.

Dan Badin a vorbit si depre propunerea de remunerare personalului ANAF cu cota din incasari.

“Propunerea a mai fost avansata la un moment dat, dar s-a scos. Eu cred ca o astfel de prevedere este discutabila. Din moment ce toti avem niste obligatii de serviciu pe care trebuie sa le indeplinim si luam un salariu, nu ar trebui sa fim platiti altfel pentru indeplinirea obligatiilor de serviciu”, a explicat consultantul citat.

Pe de alta parte, din perspectiva contribuabilului, inspectorul fiscal ar trebui sa fie neutru. Dar mai poate el fi considerat neutru in momentul in care isi ia comision din amenzile aplicate?

“Vom ajunge in zona de fortare a textului legii, eventual chiar in zona de abuzuri, din cauza faptului ca el va fi remunerat cu procent din incasarile pe care le va avea?', a mai aratat oficialul Deloitte.