Banca Nationala a Romaniei (BNR) a decis, luni, majorarea dobanzii de politica monetara pentru prima data in ultimul deceniu, de la 1,75% pe an la 2% pe an. Care au fost cauzele, dar, mai ales, care vor fi efectele acestei masuri asupra dobanzilor din piata, asupra cursului de schimb si asupra economiei de ansamblu. Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a explicat, in cadrul unei conferinte de presa, ca majorarea dobanzii nu va insemna, in niciun caz, cresterea ratei ROBOR pe baza careia se calculeaza dobanda la creditele in lei acordate populatiei. Pe de alta parte, aceasta decizie este de asteptat sa produca efecte favorabile asupra cursului de schimb leu/euro si a intregii economii.
"Ceea ce vreau sa va spun este ca aceasta majorare a ratei dobanzii nu inseamna in sine ca se va majora rata ROBOR- cea pe baza careia se calculeaza dobanda la creditele in lei acordate populatiei. S-ar putea ca efectul in piata sa fie deosebit. Noi nu vedem sub nicio forma miscari ample ale dobanzilor. Datoria mea este sa transmit acest lucru societatii romanesti", a mentionat guvernatorul BNR.
El a tinut sa reaminteasca, cu aceasta ocazie, ca modificarea ROBOR, care probabil va aparea (ROBOR la 3 luni s-ar putea duce sub 2% in aceasta perioada) depinde de conditiile de piata.
"As mai sublinia ca modificari ale ROBOR de la 2,01% la 2,03% sunt nesemnificative, cu impact minor. In consecinta, aceasta mediatizare excesiva trebuie sa fie atenuata”, a punctat guvernatorul BNR.
Pe de alta parte, Isarescu a subliniat faptul ca, in acest moment, dobanzile la lei sunt favorabile atragerii de capitaluri si ca tendinta va dura. “Diferentialul de dobanda care s-a creat in favoarea noastra este unul care va dura. Tendintele de apreciere a cursului si evolutiile pozitive din a doua jumatate a lunii decembrie au de-a face cu acest diferential de dobanda, care este acum in favoarea leului. Are si un cost. Stabilitatea relativa a leului versus un nivel ceva mai inalt al dobanzilor, dar altminteri, dobanzi care sunt semnificativ sub rata inflatiei”, spune guvernatorul.
Citeste si:
Ce se intampla cu cursul leu/euro?
Referitor la evolutia cursului de schimb, Mugur Isarescu a mentionat faptul ca evolutia din ultima perioada nu trebuie sa ingrijoreze avand in vedere ca, in ultimii 4 – 5 ani, variatia leului a fost de aproximativ 5,5% in fata euro, evolutie care nu numai ca nu reprezinta o depreciere mare dar reflecta notiunea de curs flexibil, care are un rol major in asigurarea unor anumite echilibre si efectuarea anumitor corectii (in special in privinta deficitului comercial –n.r.)
“In noile conditii, vom considera un 5% – 6% o marja de sustenabilitate a cursului, sa se miste in sus si in jos”, a punctat guvernatorul, fara insa a mentiona ce referinta are in vedere pentru aceasta fluctuatie.
La capitolul cauze ale majorarii ratei dobanzii de politica monetara, guvernatorul a mentionat cresterea preturilor de consum peste estimarile anterioare, in principal din cauza evolutiei preturilor administrate (cresterea tarifului energiei electrice), precum si majorarii pretului combustibilului, in contextul majorarii accizei la carburanti si a cotatiilor internationale ale petrolului.
Citeste si:
Insa, per ansamblu, toate componentele IPC au contribuit la avansul inflatiei, accelerarea inflatiei de baza reflectand “presiunile inflationiste decurgand din pozitia ciclica a economiei si din dinamica costurilor salariale unitare, precum si efectele comportamentului cursului de schimb al leului”, ssustin reprezentantii BNR.
La acestea se adauga si cresterea economica peste potential (8,8% in T3), pe baza consumului populatiei (aport de 8,2 puncte procentuale din cele 8,8 de crestere).
“Cresterea economica peste potential induce o cerere peste potentialul de productie a economiei ,care se poate finaliza in doar doua drectii: ori intr-un deficit mai mare ori intr-o inflatie mai mare. Niciuna nu este de dorit. Preferam corectii graduale, care sa nu fie bruste. Miscarea de astazi nu a bruscat economia dimpotriva, noi ne asteptam sa atenueze anticipatiile inflationiste ca fiind o masura corecta, luata la timp si care nu risca sa ingreuneze povara creditelor catre public- populatie sau intreprinderi", a mai spus Isarescu.
Citeste si:
Incertitudini tot mai mari
Pentru viitor, insa, raman incertitudini in crestere fata de cele din toamna lui 2017. “Incertitudinile si riscurile asociate perspectivei inflatiei provin in principal din conduita politicii fiscale si a celei de venituri, volatilitatea pretului international al petrolului si ritmul expansiunii economice a zonei euro si pe plan global, inclusiv in conditiile unei normalizari lente a politicilor monetare ale bancilor centrale majore. (…) Nu avem un desfasurator al inflatiei mult diferit de cel anuntat in noiembrie. Avem insa incertitudini ceva mai mari, dar speram ca se vor diminua pana in februarie si o sa iesim cu o prognoza mai clara”, a puntat Isarescu.
Pe de alta parte, membrii CA al BNR sustin ca cele mai recente evaluari releva perspectiva continuarii cresterii ratei anuale a inflatiei in lunile urmatoare, si din cauza efectului de baza (la inceputul lui 2017 pteturile au scazut pe fondul reducerilor de taxe – TVA, acciza la carburanti, taxa pe stalp –n.r.).
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
