Care sunt riscurile care planeaza asupra economiei Romaniei in 2018, vazute de la BNR: cresterea peste asteptari a gradului de pro-ciclicitate a politicii fiscale si a celei de venituri, reducere spre valori critice a investitiilor publice in favoarea sustinerii consumului, sau costuri mai mari pentru firme, sub influenta noilor masuri fiscale si a tensionarii pietei muncii. Totodata, reprezentantii BNR semnaleaza si posibilitatea cresterii taxelor in acest an, pentru incadrarea in limita de deficit bugetar, dar si riscul prelungirii caracterului anemic al absorbtiei fondurilor europene si probabilitatea erodarii veniturilor populatiei prin inflatie.

Aprecierile sunt cuprinse in minuta celei mai recente sedinte de politica monetara a Consiliului de Administratie al BNR, in care s-a decis majorarea ratei dobanzii de politica monetara cu 0,25 puncte procentuale, pana la nivelul de 2% pe an, pe fondul revenirii inflatiei pe un trend ascendent accelerat.

“Ca argumente aditionale (la decizia de majorare a dobanzii -n.r.) au fost invocate riscul cresterii peste asteptari a gradului de pro-ciclicitate a politicii fiscale si a celei de venituri in 2018, sau cel de inrautatire cronica a structurii cheltuielilor bugetare, printr-o potentiala reducere spre valori critice a investitiilor publice in favoarea sustinerii consumului, de natura sa prejudicieze potentialul de crestere a economiei romanesti si sa conduca la valori mai ridicate ale gap-ului pozitiv al PIB pe termen mediu, dar si ale deficitului de cont curent”, se mentioneaza in documentul BNR.

Membrii Consiliului au subliniat in acest context in mod repetat importanta unui mix echilibrat de politici macroeconomice, pentru prevenirea unor efecte indezirabile in economie.

“Au fost mentionate, de asemenea, riscurile in sus la adresa perspectivei inflatiei venite din directia unei posibile cresteri mai ample a costurilor firmelor, concomitent cu o restrangere a marjelor lor de profit, in principal sub influenta noilor masuri fiscale si a tensionarii pietei muncii”, apreciaza reprezentantii BNR.

Citeste si:
BNR: Majorarea salariilor in sectorul public, riscanta pentru economie
BNR: Venitul disponibil real...

Ce va trage in jos economia anul acesta?

In privinta cresterii economice, membrii CA vad un ritm mai alert decat cel prognozat anterior pentru ultimul trimestru din 2017 si primul trimestru din 2018, insa si o decelelare mai accentuata, ulterior.

In acest context, au fost semnalate si incertitudinile si riscurile de sens opus la adresa perspectivei cresterii economice ce decurg din eventuala necompensare integrala de catre unii angajatori a transferului catre angajat a obligatiilor privind contributiile sociale, dar si din posibila suplimentare a masurilor fiscale corective in cursul anului 2018, in vederea incadrarii deficitului bugetar in plafonul de 3% din PIB.

“A fost punctat, de asemenea, riscul prelungirii caracterului anemic al absorbtiei fondurilor europene aferente cadrului financiar 2014-2020, precum si cel de scadere mai evidenta a dinamicii venitului disponibil real al populatiei sub impactul unei relative cresteri a efectelor inflationiste directe si indirecte ale socurilor pe partea ofertei”, se subliniaza in minuta BNR.

Puseu inflationist tranzitoriu in 2018! Sau poate ca nu…

In ceea ce priveste evolutiile viitoare ale principalilor indicatori macroeconomici, membrii Consiliului au remarcat ca noile date si evaluari reconfirma perspectiva accelerarii inflatiei in lunile urmatoare (…) suprapuse in primele luni din 2018 efectelor de baza (reducerile de impozite si de preturi administrate de la inceputul lui 2017.

Citeste si:
Economia isi revine usor, insa sub "pretentiile" guvernantilor
INS: In T2, PIB-ul a crescut...

“S-a observat ca valorile anticipate a fi atinse de rata anuala a inflatiei pe orizontul scurt de timp sunt semnificativ mai inalte decat cele din prognoza pe termen mediu publicata in Raportul asupra inflatiei din noiembrie 2017, depasind considerabil limita de sus a intervalului tintei stationare, dar si ca revizuirea ascendenta este atribuibila cvasi-exclusiv actiunii factorilor pe partea ofertei; principalele influente suplimentare sunt asteptate sa decurga din evolutia pretului combustibililor, in conditiile relativei mariri a cotatiilor petrolului, din recenta crestere a preturilor LFO si ale produselor din tutun, precum si din dinamica relativ mai inalta a preturilor administrate”, se subliniaza in documentul citat.

Membrii CA apreciza ca “tanzitoriu” puseul inflationist din primele trimestre ale anului, insa a fost exprimata si preocuparea legata de riscul ca inflatia sa creasca si sa se mentina “mult peste limita de sus a intervalului tintei stationare de-a lungul a cateva trimestre”, fapt care ar dezancora anticipatiile inflationiste pe orizontul mai lung de timp.

Sursa foto: Shutterstock

Te-ar putea interesa si:


Mai multe articole din sectiunea Finante - Banci »



Citeste si
Adevarata cauza a deprecierii leului: deficitul extern! Cum a evoluat?