Miscarea dobanzilor din piata bancara se simte, deocamdata, doar in ratele la banca datorate de debitori, nu insa si in acumularile celor care economisesc in depozite. In consecinta, marjele de castig ale bancilor se rotunjesc, aspect explicat de economistii Bancii Transilvania. Pentru deponenti, insa, vestile nu sunt prea bune – dobanzile ar putea ramane sub inflatie inca un an de acum incolo.
Analiza citata scoate in evidenta faptul ca bancile si-au majorat marjele de dobanda odata cu reveneirea pe crestere a dobanzilor in piata bancara. Conform datelor BNR, marjele nete de dobanda aplicate in sectorul bancar intern au consemnat cresteri generalizate in noiembrie, evolutie determinata de perspectivele de politica monetara din Romania si Zona Euro, dar si de nivelul ridicat al perceptiei de risc si deprecierea monedei nationale.
Astfel, pe segmentul credite-depozite in sold in lei, marja neta de dobanda a urcat in noiembrie cu 14 puncte baza luna/luna la 5,82 puncte procentuale (maximul din decembrie 2006), pe fondul majorarii ratei de dobanda la credite cu un ritm lunar de 17 puncte baza la 7,1% (cel mai ridicat nivel din octombrie 2014). In schimb, rata de dobanda la depozite a crescut cu trei puncte baza luna/luna la 1,28%, dat fiind ca BNR a ingustat coridorul format din ratele de dobanda la facilitatile permanente.
Citeste si:
De asemenea, pe segmentul credite-depozite noi in RON, marja neta de dobanda a crescut cu un ritm lunar de doua puncte baza la 5,9 puncte procentuale in noiembrie. Rata de dobanda la credite s-a majorat cu 13 puncte baza luna/luna la 7,32% (maximul din august 2013), iar rata de dobanda la depozite a urcat cu o dinamica lunara de 12 puncte baza la 1,42% (cel mai ridicat nivel din noiembrie 2015).
Prin urmare, in perioada ianuarie-noiembrie 2017, marjele nete de dobanda din sectorul bancar intern au crescut la creditele-depozitele in RON (cu 82 puncte baza la cele in sold si cu 89 puncte baza la cele noi), fata de aceeasi perioada a anului trecut, pe fondul perspectivelor de politica monetara si intensificarii perceptiei de risc investitional pe plan intern spre finalul anului 2017.
In schimb, marjele nete de dobanda au scazut la creditele-depozitele in EUR, de la un an la altul, (cu 52 puncte baza la cele in sold si cu 29 puncte baza la cele noi), ca urmare a politicii monetare relaxate fara precedent implementata de Banca Centrala Europeana.
Citeste si:
Exista riscul cresterii mai agresive a dobanzilor
“Apreciem ca principalele riscuri si provocari la adresa sectorului bancar intern in lunile urmatoare constau in: climatul macro-financiar global si european; deciziile de politica economica din Romania (acumularea de factori de risc pentru stabilitatea preturilor si stabilitatea financiara ar putea determina o crestere mai agresiva a ratelor de dobanda), cu impact la nivel de echilibru macroeconomic pe termen mediu; nivelul ridicat al expunerii sectorului bancar pe titluri de stat, mai ales in contextul tendintei ascendente a ratelor de dobanda; maturitatea pietei imobiliare (unul din segmentele cele mai dinamice pentru creditare) (de altfel, Guvernul a redus volumul programului Prima Casa la 2 miliarde RON in 2018, diminuand plafonul pentru marja de dobanda la 2%); tensiunile publice si tergiversarea reformelor structurale; reglementarea; Fintech; avantul cripto-monedelor; identificarea unui model de afaceri sustenabil, cu o atentie mai mare acordata segmentului investitional”, mai spun specialistii BT.
Citeste si:
In acelasi timp, raportul credite – depozite, desi este in crestere, ramane subunitar (80,4% in noiembrie 2017, fata de 80,2% in octombrie. Totusi, in dinamica an/an raportul credite - depozite s-a diminuat cu 3,5 puncte procentuale in noiembrie, evolutie determinata de ajustarea din sfera segmentului valutar cu 19,3 puncte procentuale. Pe de alta parte, pe segmentul credite - depozite in lei, s-a inregistrat o crestere cu 3,8 puncte procentuale.
Insa, atat timp cat raportul credite-depozite ramane subunitar, crestera dobanzilor la depozite ar putea sa se mai lase asteptata, avand in vedere ca bancile nu au nevoie imediata de bani pentru acordarea de credite.
Dobanzile la depozite, real negative! Pentru cat timp?
In acest context, economistul Radu Craciun, director general BCR Pensii, scria recent ca dobanzile la depozite sunt, in prezent semnificativ mai mici decat rata prognozata a inflatiei si este putin probabil sa devina real pozitive in urmatoarele 12 luni.
Citeste si:
“Faptul ca, in conditii normale, dobanzile comerciale la depozite se vor afla sub ROBID, aflat undeva pe la 1,3% - 1,5%, inseamna ca doar o crestere a dobanzii cheie, in linie cu care se misca si ROBID, de cel putin 1,5 puncte procentuale ar creste sansele unor dobanzi real pozitive la depozitele in banci”, a explicat Craciun.
El este de parere, insa, ca si daca BNR isi propune acest lucru, ar fi nevoie de un an sa se ajunga la nivelul necesar pentru ca dobanzile sa fie real pozitive (3,5%, fata de 2% in prezent), ar fi nevoie de un an pentru a ajunge acolo, deoarece majorarea se realizeaza in pasi de cate 0,25 puncte procentuale.
“Asta inseamna ca, cel putin un an de zile, dobanzile in bancile comerciale vor fi real negative. Cu alte cuvinte, banii tinuti in banci vor fi erodati, incet dar sigur, de inflatia care va depasi dobanda bancara”, a subliniat economistul citat.
Citeste si:
Mai mult, el este de parere ca BNR nici macar nu isi va propune sa urce dobanda cheie la 3,5%, pentru ca, in acest fel, ar genera aprecierea artificiala a leului.
“In conditiile in care pietele financiare europene ofera dobanzi extrem de scazute, o eventuala dobanda cheie de 3,5% ar atrage ca un magnet fondurile speculative care, prin vanzarile de valuta si cumpararile de lei, ar duce la intarirea leului. In conditiile unui deficit extern in crestere, acesta este ultimul lucru pe care BNR si l-ar dori. Deoarece am ajunge la finantarea unei parti a deficitului extern prin intermediul fondurilor speculative. Iluzia creata ar fi ca iata, totul este ok, avem intrari de valuta, presiunea pe curs a disparut, ignorand faptul ca vorbim de fluxuri de capital care, pe cat de rapid intra, pe atat de rapid se opresc sau isi inverseaza fluxul”, a punctat Craciun.
Citeste si:
Sursa foto: Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
