Odata ajunsi in fruntea tarii, oamenii uita, de regula, ca sunt efemeri acolo. Treptat, in straduinta de a-si mentine pozitia, capata, de asemenea, perceptia, pe care incearca sa o inoculeze si altora, potrivit careia toti ceilalti reprezinta de fapt "inamicul", intr-o crancena lupta de clasa in stil marxist. De exemplu, in cazul sistemului de pensii antagonistul este mereu mediul privat, cu al sau Pilon II, aflat in antiteza redistribuirii si care se opune Statului. Aceasta idee revine continuu in programul declarativ la PSD, in loc sa sustina economisirea privata.

Sistemul public de pensii si cel administrat privat din Romania sunt, de fapt, complementare, nu opuse. Nu exista concurenta pentru atragerea numarului de contribuabili, asa cum nici sistemul de functionare nu este unul similar. Redistribuirea veniturilor acumulate la bugetul de pensii de Stat asigura functionarea sistemului public adresat persoanelor retrase din activitate.

Aceste venituri sunt obtinute prin impozitarea populatiei active in prezent in piata fortei de munca, care spera, de asemenea, ca la momentul pensionarii se beneficieze de o pensie. Acest sistem a functionat foarte bine pana acum cateva decenii, dar pe masura ce piramida varstelor s-a inversat (odata cu cresterea standardului de viata) bugetul de pensii a cunoscut deficite importante care au trebuit acoperite din alte surse de finantare.

Am arata recent ca numarul tinerilor din Romania cu varsta cuprinsa intre 15 si 29 de ani a scazut cu aproape 28% intre 2008 si 2016, potrivit datelor statistice publicate de Eurostat, iar principalele motive sunt legate de scaderea natalitatii si emigratia din ce in ce mai mare catre tarile din Europa de Vest. Aceasta evolutie va cantari serios insa in ceea ce priveste impactul asupra asigurarilor sociale si pensiilor publice pe termen lung.

Dar, cum imprumuturile creeaza datorii si mai mari, pana la faliment, solutia a fost ca o parte din banii virati de generatia activa sa fie investiti si multiplicati, iar cel mai bun specialist in acest domeniu este mediul privat. Astfel, in afara Fondului de Pensii de Stat (Pilonul I), in Romania au fost infintate, sub indrumarea institutiilor internationale, alte doua tipuri de fonduri de pensii private: Fondurile de Pensii obligatorii, constituite din contributiile fiecarui angajat, dar administrate privat (Pilonul II) si Fondurile de Pensii facultative, alimentate din contributii individuale si administrate privat (Pilonul III), ambele infiintate prin Legi organice in 2004, respectiv 2006.

Astfel, cum Pilonul II este obligatoriu pentru fiecare angajat, declaratia recenta a ministrului Muncii, Lia Olguta Vasilescu, (care a pornit o noua campanie impotriva Pilonului II de pensii si a readus in discutie, in cadrul unei reuniuni cu usile inchise pentru presa, posibilitatea renuntarii la acesta) - potrivit careia ea a optat "doar pentru Pilonul I de pensii" este falsa si menita sa induca in eroare electoratul PSD. Daca nu iti alegi singur, odata cu intrarea in activitate, un fond de pensii private obligatorii, Statul te distribuie aleatoriu la unul dintre acestea.

Totodata, Lia Olguta Vasilescu le-a mai cerut persoanelor mai in varsta "sustinerea in spatiul public", pentru promovarea unei legi a pensiilor, intr-o noua incercare de divizare a societatii. Da, exista pensionari cu pensii foarte mici, dar pentru a permite acestora un nivel de trai decent, acele cazuri care trebuie rezolvate individual, nu prin eliminarea unui sistem complementar adresat persoanelor active care, de asemenea, si-a dovedit si sustenabilitatea.

La sfarsitul lunii septembrie 2017 existau in Romania 7 milioane de participanti la fondurile de pensii private Pilon II. Suma acumulata in conturile lor este de 38 de miliarde de lei, din care castigul total din investitii este de peste 7 miliarde de lei. Peste un milion de participanti au mai mult de 10.000 de lei in cont, iar valoarea medie a unui cont este de 5.500 de lei.

Un alt reprezentant PSD, care afirma ca "iubeste Romania", dar ar lasa 7 milioane de participanti fara contributiile la pensiile private obligatorii, este Ionut Misa. Acesta a declarat ca "Pilonul II, da, se va desfiinta. Banii se vor intoarce inapoi la cei care au cotizat la pilonul de pensii, ei avand posibilitatea sa opteze pentru bugetul asigurarilor sociale sau pentru Pilonul III, cel privat. Practic vor opta intre posibilitatea de a le administra statul acesti bani si a le oferi o pensie la sfarsitul stagiului de cotizare sau sa fie un privat care face acest lucru". Este imposibil!

Potrivit Autoritatii de Supraveghere Financiara (ASF) desi "fondurile din Pilonul II sunt in totalitate alimentate din alocatii de la stat", "aceste alocatii, odata transferate catre fonduri in numele cetatenilor romani beneficiari, devin active in proprietate privata si ele nu mai pot fi retrase sau nationalizate (confiscate), potrivit Constitutiei".

ASF subliniaza, de asemenea, ca "Parlamentul si, respectiv, Guvernul au in competenta lor sa majoreze sau sa micsoreze alocatiile bugetare viitoare, fara sa afecteze in nici un fel contributiile trecute. Si, eventual, mai pot sa schimbe, prin lege, administrarea privata in administrare de stat, ceea ce nu inseamna "nationalizare". Schimbarea administratorului nu afecteaza drepturile pe care cetatenii le au in Fondurile din Pilonul II. Poate sa afecteze numai eventualele castiguri suplimentare din randamente, avand in vedere ca fondurile administrate privat se plaseaza in active financiare purtatoare de dobanzi, cupoane sau castiguri de capital, pe cand fondurile administrate de stat nu sunt purtatoare de dobanzi".

Astfel, aducerea in discutia publica a "nationalizarii fondurilor de pensii" este inselatoare. Politicul are competenta si autoritatea sa hotarasca cresterea mai accelerata sau mai lenta a capitalizarii fondurilor de pensii din Pilonul II sau / si modificarea cadrului juridic de functionare si reglementare.

Chiar daca, in extremis, aceste fonduri ar fi consolidate cu fondul de pensii de stat si administrate public, aceste fonduri nu pot fi folosite decat prin valorificarea (vanzarea) activelor financiare pe care le au in portofoliu. Ori Statul nu poate valorifica titlurile de Stat (majoritatea investitiilor la Pilonul II de pensii sunt in titluri de Stat), decat daca le rascumpara, ceea ce ar insemna alocatii bugetare echivalente, adica o majorare a deficitului bugetar. Nu merge!

Singurul avantaj este ca reduce nivelul datoriei publice cu valoarea titlurilor de stat detinute de fonduri, ceea ce este irelevant pentru Romania, unde datoria publica este de circa 40% din PIB. Acesta a fost insa un argument pentru alte tari, care au procedat la transformarea administrarii fondurilor din privat in public (ex. Polonia), intrucat aveau nevoie sa reduca nivelul datoriei publice sub 60%, pentru a se incadra in criteriile prevazute in tratatul de la Maastricht al Uniunii Europene.

Sursa foto: PhotographyByMK / Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Marius Alexandru Stanciu
Absolvent al Facultatii de Economie din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucuresti si al unui program de Master, cu specializarea Economie Europeana, sustinut in aceeasi institutie, Marius Alexandru Stanciu dispune de o experienta jurnalistica de peste 12 ani, dobandita in cadrul redactiei Wall-Street.ro si acopera din punct de vedere editorial evenimente si interviuri din piata imobiliara, piata asigurarilor si pensii private.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Finanțe - Bănci »


Setari Cookie-uri