Una din tenditele pietei in urmatorii ani va fi cresterea ofertei de servicii atasate atat leasigului operational, cat si leasingului financiar, a declarat presedintele Asociatiei de Leasing si Servicii Financiare NeBancare (ALB), Septimiu Postelnicu, intr-un interviu acordat NewsIn
"Eu cred ca se va trece incet-incet de la leasing financiar la leasing operational si servicii conexe. Exista deja jucatori prezenti si apar jucatori noi la anul pentru ceea ce numim management de flota si finantarea flotelor", a spus Postelnicu. "Chiar UniCredit va deschide o asemenea companie in primul trimestru al anului viitor, ceea ce inseamna leasing operational pentru flote si servicii atasate, respectiv urmarirea servizarilor, pachet complet de asigurari, schimburi anvelope, managementul combustibilului si altele", a declarat presedintele ALB. Postelnicu a mai amintit de Arval, compania specializata de leasing operational a BNP Paribas, care va intra pe piata din Romania de la anul.
"Daca ne uitam la structura de finantare si obiectivele societatilor de leasing, in continuare o pondere foarte mare o au finantarile auto. Pe ansamblul industriei, mai bine de 65% inseamna ponderea auto, ceea ce reprezinta inca un semn ca industria leasingului deserveste foarte mult un anumit segment, pe care nu il pot acoperi, deocamdata, si alte instrumente. in general, orice forma de investitie merge catre ideea de productie", a spus Postelnicu.
Presedintele ALB a mai spus ca o mare parte a autovehiculelor finantate de membrii ALB au, totusi, scopuri lucrative. "Aceasta zona nu o vad sa fie acoperita, pe viitor, de un alt tip de finantare decat leasingul. Este si o chestie de traditie", a spus Postelnicu.
Conform presedintelui ALB, o mare parte din autovehiculele in scopuri lucrative s-ar putea muta de la leasingul financiar catre cel operational din cauza avantajelor fiscale, dar si a ideei de externalizare a anumitor servicii necesare.
Din punctul de vedere al finantarilor alternative, in segmentul auto se va merge pe finantari in scop lucrativ. "Trebuie remarcat insa ca doar 10% din finantarile prin leasing se adreseaza persoanelor fizice. Tot ceea ce inseamna finantari in scop personal mai poate fi deservit si de creditele auto, acordate pana in prezent, de banci. Acest credit poate fi oferit, dupa noua legislatie IFN, si de institutiile financiare nebancare, nu numai de catre banci", a aratat Postelnicu. Asadar, ar fi posibil ca din 2007 sa existe si IFN-uri care sa ofere credite auto, a adaugat presedintele ALB.
Potrivit lui Postelnicu, bancile sunt interesate de acest segment de piata, insa le lipseste infrastructura de gestionare a reposesiilor. "Este un segment de piata cu o anumita mobilitate. Se intorc destule masini din piata, iar IFN-urile au posibilitatea sa gestioneze si aceste reposesii si repozitionari, pe cand o banca mai putin", a spus Postelnicu. Companiile de leasing au posiblitatea sa ofere servicii de sale and leaseback sau de plasare pe piata second-hand a unor autovehicule achizitionate.
"Daca 65% ar fi o pondere in auto acum in piata, discutam de o pondere de inca 25% a leasingului pentru echipamente, care estimez ca va avea o crestere mai accelerata decat celelalte sectoare", a spus Postelnicu. Leasingul de echipamente are doua tendinte in anii urmatori.
Ponderea sectorului public este in crestere
In sectorul public, anul acesta au fost organizate un numar semnificativ mai mare de licitatii in leasing, a afirmat Postelnicu. Sumele vehiculate nu au fost foarte mari, insa au fost mai mult de 100 de licitatii pe acest sector. "In anii care vin, vom asista la mai multe licitatii organizate de sectorul public pe anumite grupuri de obiecte, asa cum s-au conturat si anul acesta. Prin contracte de leasing pentru mijloace de transport in comun, am finantat in acest an foarte multe regii autonome in diverse orase. Am mai finantat infrastructura informatica, flote de autoturisme si este posibil sa incepem sa finantam si diverse tipuri de echipamente de asigurare a energiei termice", a spus Postelnicu.
Faptul ca leasingul pentru sectorul imobiliar nu s-a dezvoltat reprezinta un paradox, sustine presedintele ALB. "Aparent, avem nevoie de bani la nivelul autoritatilor. Dar, dupa cum percepem din presa, la finalul fiecarui an exista excedente, sume necheltuite", a spus Postelnicu.
"Se pare ca administratiile trebuie sa se obisnuiasca sa-si cheltuiasca propriile fonduri, apoi ar trebui sa se obisnuiasca sa gestioneze pe termen mediu si lung necesarul de proiecte pe care le au, pentru ca, in momentul de fata, se lucreaza pe termen scurt", a spus presedintele asociatiei de leasing. "Ne-am propus anul viitor sa facem mai mult lobby si sa facem mai cunoscut acest produs distinct, leasingul public. Dorim sa initiem cateva actiuni de acest gen, pentru a aduce la cunostinta ca el exista", a afirmat Postelnicu.
Cu toate acestea, au existat in ultimii ani cel putin 200 de licitatii finantate prin leasing si 200 de proiecte de diverse talii pentru autoritati centrale sau locale, a afirmat Postelnicu. "Nu exista inca o perceptie uniforma si nu este vorba numai de leasing, eu cred ca este vorba de o gestiune financiara globala", a subliniat Postelnicu.
"Speram sa se deschida in anul care vine si licitatii pentru leasing public imobiliar, pentru ca incet-incet, datorita retrocedarile de anul acesta, multe institutii publice au nevoie de sedii", a spus presedintele ALB. Leasingul imobiliar la modul general a trecut printr-un an de consolidare.
"Se constata o prezenta foarte agresiva a fondurilor de investitii. Din aceasta perspectiva, desi leasingul isi are o anumita nisa, au existat proiecte interesante initiate in acest an, insa nu a avut loc explozia pe care am asteptat-o, fiind contracarata de alte instrumente financiare mai adaptate pentru momentul dezvoltarii pietei de acum", a explicat seful ALB.
"Leasingul imobiliar poate insemna si sale and leaseback. Din cauza aceasta, eu estimez ca in urmatorii doi pana la patru ani, leasingul imobiliar va insemna si o piata semnificativa de refinantari ale altor tipuri de finantari demarate in perioada asta", a aratat Postelnicu. Pentru leasing, acest lucru ar putea insemna, la un moment dat, dublarea afacerilor, care, potrivit estimarilor presedintelui ALB, s-ar putea apropia de 100 milioane euro la finele acestui an.
"Leasingul trebuie sa se duca mai mult in zona de servicii in zona auto si chiar in zona leasing imobiliar rezindential, unde sa poata oferi si alte tipuri de servicii.
Pentru anumite clase de echipamente se poate discuta de leasing operational, este de parere Postelnicu. "Este o zona in care se poate extinde leasingul operational, combinat cu un serviciu de mentenanta", a declarat Postelnicu. "Servicii adaugate pe langa finantare trebuie sa apara pentru ca aceasta este menirea leasingului. Nu e doar un instrument de finantare, ar trebui sa ofere si un pachet de servicii", a spus presedintele ALB.
Valoarea pietei leasingului a fost estimata de Postelnicu al 2,7-2,8 miliarde euro la finele acestui an, iar presedintele Asociatiei Societatilor de Leasing din Romania, Bogdan Apahidean, a prognozat ca s-ar putea ajunge la o piata a leasingului de 3 miliarde euro la finalul lui 2006.
Finantarile prin leasing ale sectorului public vor creste, de la 2% din total, cat sunt in 2006, pana la 5% in 2007, tendinta care va continua in urmarii ani, afirma recent Postelnicu.
Finantarile membrilor ALB se adreseaza in special sectorului corporativ corporativ, dar s-a remarcat o crestere a parteneriatului public-privat pana la 2%, declara Postelnicu, la conferinta Asociatiei de Leasing si Servicii Financiare NeBancare. Potrivit statisticilor ALB, media perioadei 2003-2006 arata o pondere de 87% a clientilor corporativi, 12% a celor de retail si 1% a parteneriatului public privat.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
