Daca ar castiga 100.000 de euro, un roman ar investi in imobiliare. Raspunsul este valabil atat pentru cei care utilizeaza instrumente financiare, cat si pentru non-utilizatori. In cazul utilizatorilor de servicii financiare, pe locul doi se afla plasamentele in fonduri de investitii, iar pe trei investitiile in fonduri de pensii facultative. Din pacate, insa, doar 4% din populatia activa a Romaniei investeste in fonduri de investitii, iar 35% nu se informeaza deloc cu privire la aceste instrumente de economisire.

In cazul non-utilizatorilor, pe locul doi se afla economisirea clasica, acasa, iar pe trei investitiile sigure, in aur sau titluri de stat.

“Romanii aleg, in genere, solutii pe care ei le percep ca fiind lispite de riscuri, prefera inverstitiile in bunuri pe care cred ei ca le pot controla. Imobiliarele domina in continuare, economiile acasa pierd teren, fondurile de investitii cresc umar la umar cu investitiile imobiliare, insa la pensii facultative vedem un ecart foarte mare intre utilizatori si non-utilizatori. Avem foarte multe de facut pentru ridicarea nivelului de intelegere a unor produse pe care oamenii le percep a fi complicate cand, de fapt, nu sunt atat de complicate”, sustine Dragos Neacsu, presedinte Erste Asset Management.

Acesta a prezentat rezultatele unor studii, realizate la distanta de de doi, primul in aprilie 2016 si al doilea in 2018, pentru a afla care sunt preferintele romanilor in materie de economisire. Din ambele cercetari a reiesit ca pozitia dominanta o ocupa investitiile imobiliare, cu o treime din raspunsuri la intrebarea “in ce ati investi daca ati avea 100.000 de euro”.

Imobiliarele, tot mai atractive

Se constata, astfel, ca imobiliarele sunt in crestere in 2018 fata de 2016, economisirea clasica acasa creste (amble situatii se explica prin faptul ca in cercetarea din 2018 a fost intradusa si grupa de varsta 18 - 24 de ani, care a lipsit in 2016), iar fondurile de pensii facultative au crescut de mai mult de 3 ori, de la 8,3% la pete 26%, umar la umar cu fondurile de investitii care doar si-au dublat intentia.

Ce s-a vandut cel mai bine pe...
Citeste si: Ce s-a vandut cel mai bine pe OLX in 2018

In ceea ce priveste investitorii in fonduri, acestia, odata castigati, raman fideli acestei forme de economisire, considerand ca aduce castiguri mai mari decat produsele clasice (depozite bancare). Din pacate, insa, doar 4% din populatia activa din Romania utilizeaza astfel de instrumente.

De ce nu investesc romanii in fonduri?

Care este cauza pentru care rata de penetrare a fondurilor este atat de redusa? “Cea mai mare bariera in intrarea unor astfel de plasamente este reprezentata de mitul sumei foarte mari de bani de care este nevoie pentru a investi in fonduri. In realitate, insa, 100 de lei sau 25 - 30 de euro este o suma suficienta pentru a intra in orice fond din Romania”, spune Neacsu.

Desi respondentii admit faptul ca investitiile in fonduri pot aduce castiguri mai mari decat depozitele bancare (cu o rata de 85% - 88%) acestia considera ca primele sunt mai riscante, in timp ce depozitele sunt garantate. Totodata, rata celor care considera ca pentru un fond de investitii ai nevoie de mai multi bani decat pentru un depozit este inca foarte mare - peste 70% din respondenti au aceasta perceptie, iar procentul este in crestere.

Un alt mit care tine romanii departe de fonduri este legat de lichiditate redusa (banii sunt blocati pe termen lung), 75% din respondenti in 2018 spun asta, ceea ce este, de asemenea, fals, potrivit lui Neacsu. Un investitori poate avea acces la bani in 48 de ore, este printre cele mai lichide forme de economisire.

Activele nete ale fondurilor...
Citeste si: Activele nete ale fondurilor de investitii au scazut cu 8,3%, in 2018

Vedem aici dimensiunea frontului de lucru pe care il avem cu totii in ceea ce priveste educatia financiara, ca mod de adresare a provocariilor vremii”, a subliniat Neacsu.

Care sunt motivele pentru care, totusi, un roman ar investi in fonduri de investitii? Pe primul loc se afla nevoia de a-si asigura o protectie financiara pe termen lung (59,4% in 2018, in crestere de la 49,2% in 2016), urmata de nevoia de a se simti mai linistit in viata de zi cu zi (42,5% in 2018, fata de 38,7% in 2016) si nevoia de a simti ca surplusul financiar este folosit in cel mai profitabil mod (35,2% in 2018 fata de 36,6% in 2016).

Riscul unei crize, desi in scadere, ramane pe primul loc

In privinta riscurilor la adresa stabilitatii financiare pe care romanii le percep, acestea au sporit in intensitate in 2018 fata de 2016.

“Populatia activa din Romania percepe, la nivelul lunii februarie 2018, un risc mai mare asupra statutului financiar decat il percepea in aprilie 2016. Zona care percepe un risc mare sau foarte mare se apropie de 30% fata de 16% in urma cu 2 ani. In schimb, se remarca o usoara regresie a ideii de criza financiara (desi ramane pe primul loc). Riscul legat de mediul social si politic este in crestere, dar cel mai mult cresc riscul valutar, cel de dobanda si conditiile dificile de solicitare a unui credit”, a punctat Neacsu.

Ordonanta taxelor a ieftinit...
Citeste si: Ordonanta taxelor a ieftinit bursa cu 18%. Imobiliarele s-au scumpit

Ca surse de informare cu privire la fondurile de investitii, romanii folosesc, in primul rand, prietenii sau cunostintele care lucreaza in domeniu, internetul se afla in apropiere, iar consultantii financiari pe locul trei.

“Nu ma informez pe acest subiect - 35% dintre cetatenii romani, populatie activa, se afla in aceasta situatie. Este cea mai mare provocare pe care o avem cu totii din punctul meu de vedere”, a explicat Dragos Neacsu.

Studiul initial, din aprilie 2016, a fost efectuat pe un esantion de 775 de romani din orasele de peste 50.000 de locuitori, dar urmatoarea cercetare, demarata in noiembrie 2017 si finalizata la inceputul lui 2018, a inclus si persoanele intre 18 si 24 de ani, iar numarul de respondenti a crescut de trei ori, la 2.110.

Dintre respondenti din 2018, 1610 au cel putin un instrument de economisire (inclusiv depozit bancar), iar 500 au si cel putin un produs de investire. Totodata, 60% dintre acestia au studii universitare si postuniversitare.


Mai multe articole din sectiunea Finante - Banci »



Citeste si
Este legala vanzarea unui imobil cu plata pretului in ,,criptomonede"?