Politica fiscala si de venituri nu mai apare printre incertitudinile si riscurile la adresa inflatiei evidentiate de BNR. In comunicatul de presa emis dupa sedinta de politica monetara de luni, la capitolul incertitudini si riscuri la adresa inflatiei in perioada urmatoare se mentioneaza dinamica preturilor administrate, conditiile din piata muncii si evolutia pretului la petrol pe plan international. De altfel, si guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a mentionat ca din comunicat s-a eliminat cuvantul “fiscal” ca sa nu se mai creeze sensibilitati.
De asemenea, incertitudini cu privire la inflatie mai provin, potrivit BNR, si din ritmul cresterii economice si dinamica inflatiei in zona euro, dar si din conduita politicii monetare a BCE si a bancilor centrale din regiune.
Cu toate acestea, banca centrala a mentinut neschimbata prognoza de inflatie pe acest an, si pe intreg orizontul de prognoza, insa a decis majorarea dobanzii de politica monetara de la 2,25% pe an la 2,5% pe an.
Referitor la riscurile viitoare, guvernatorul a explicat motivul pentru care referirile la politica fiscala au fost, deocamdata, eliminate din comunicarea bancii centrale.
Cum explica guvernatorul eliminarea cuvantului "fiscal" din comunicat
“Am constatat cat de volatile pot fi intelegerile unor notiuni. Noi am folosit, intr-adevar, si poate nu a fost cea mai fericita expresie, impact al masurilor fiscale si atunci cand acest impact a fost de felul urmator: la inceputul anului 2017 s-au redus anumite taxe, iar peste un an efectul a disparut. Era un efect statistic de baza, dar noi am folosit expresia impact fiscal. Am solicitat directiilor de specialitate, pentru ca a fost o sursa majora de discutii, sa incerce sa clarificam acest mister al manierei in care se comporta un indice de preturi. (...) In comunicatul actual nu mai gasiti un cuvant despre fiscal...ca sa nu se mai creeze sensibilitati”, a explicat Isarescu.
Citeste si:
Acesta a avut o intrevedere, saptamana trecuta, cu premierul Viorica Dancila in biroul presedintelui Camerei Deputatilor, Liviu Dragnea, in urma careia a fost emis un comunicat de presa din care reiese ca nici Guvernul si nici Banca Nationala nu sunt responsabile pentru cresterea recenta a preturilor de consum.
Guvernatorul BNR a explicat, in cadrul conferintei, care au fost temele de discutie si rezultatul intrevederii.
Ce vrea societatea si ce poate economia?
“Am discutat (cu Liviu Dragnea-n.red.) cam ce a fost trecut in scrisori.. Aveti scrisorile- fiecare intelege ce vrea din scrisori- dar este bine sa se inteleaga ceea ce este in scrisori. Problemele economice sunt foarte serioase, nu constau intr-o negociere: ia asta ca sa-ti dau cealalta dupa cum se pronunta un individ(. ..) Guvernul si Parlamentul vin cu votul popular si spun: asta vrea societatea romaneasca. Putem noi sa venim sa spunem ca nu vrea asta societatea? Pai este o necesitate- datorita migratiei fortei de munca salariile cresc. Dansii spun ce vrea votul popular, noi spunem cat poate economia. E bine sa ne intalnim undeva in aceasta discutie!", a mentionat Isarescu.
Citeste si:
Cu privire la abordarea diferita a celor doua institutii (Guvern si BNR) fata de “excesul de cerere”, guvernatorul a precizat ca banca centrala este mai prudenta pentru ca indicatorul nu este usor comensurabil, iar efectele unui dezechilibru apar in balanta contului curent cand este prea tarziu.
“Cand apare excesul de cerere? Cand se importa mai mult decat se exporta. Asta inseamna ca economia nu a putut sa acopere cererea suplimentara. Dar atunci e prea tarziu, de aceea bancile centrale sunt mai prudente, pentru ca e mai usor sa corectezi prin adaugire, cand apar cifrele, decat sa corectezi prin dobanzi, sa lasi cursul sa se deprecieze…”, a mentionat isarescu, amintind ca, de cele mai multe ori, corectiile sunt “dureroase pentru societate”.
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
