Cel mai fierbinte subiect al momentului din piata de asigurari este dat de eliminarea din categoria instrumentelor de garantare acceptate in cadrul procedurilor de achizitie publica a politelor de asigurari de garantii, prin propunerii de modificare a OUG nr. 98/2017, venita din partea Agentiei Nationale pentru Achizitii Publice (ANAP), mai precis punctele 26, art.42 alineatele (1) si (4), respectiv art. 29 alineatul (1). Desi aceasta forma de garantare era de departe cea mai frecvent folosita de catre companiile mici si mijlocii la procedurile de achizitii publice si, ca urmare, nu ar exista motive de fond pentru eliminarea acestora, surse din piata asigurari sustin ca eliminarea ar veni exclusiv din cauza comportamentului de plata defectuos de pana acum al societatilor de asigurari pe aceasta linie de business.

In proiectul Hotararii de Guvern pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonantei de urgenta nr. 98/2017, punctele mentionate mai sus aduc urmatoarele modificari:

La articolul 42, alineatele (1) si (4) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:

(1) Garantia de participare se constituie prin virament bancar sau printr-un instrument de garantare emis de o institutie de credit sau dupa caz de o institutie financiara nebancara (IFN - n.r.) inscrisa in registrele Bancii Nationale a Romaniei pentru emiterea de garantii.

(4) Instrumentul de garantare se transmite in SEAP impreuna cu oferta si celelalte documente ale acesteia, cel mai tarziu la data si ora-limita de depunere a ofertelor, si trebuie sa prevada ca plata garantiei de participare se va executa neconditionat, respectiv la prima cerere a beneficiarului, pe baza declaratiei acestuia cu privire la culpa persoanei garantate.

La articolul 46, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

(1) De regula, garantia de buna executie se constituie printr-un instrument de garantare emis de o societate bancara, si devine anexa la contract, prevederile art. 42 alin. (3) si (5) aplicandu-se corespunzator.

Astfel, nu doar ca societatile de asigurari sunt excluse de la masa, dar in locul acestora au fost incluse IFN-urile, care dispun de o capacitate financiara chiar mai redusa. "Exista nemultumiri si presiuni, ale autoritatilor publice contractante, referitoare la anumite probleme pe care acestea le-au intalnit cand au incercat sa incaseze sumele din garantii, sume care erau garantate de politele de asigurare. De-a lungul timpului au fost o serie de societati de asigurare care prin conduita lor, etica si capacitatea financiara care nu le-a permis la momentul respectiv sa isi onoreze obligatiile de plata, au afectat imaginea pietei per ansamblu", au declarat reprezentantii unui jucatori important pe segmentul de asigurari de garantii.

In acelasi timp, modificarile ar beneficia de sustinerea sistemului bancar, in conditiile in care scrisoare de garantie bancara constituie o alternativa mai scumpa ca instrument de garantare in cadrul procedurilor de achizitii publice decat in cazul unei asigurari de garantii.

"O astfel e situatie, care probabil este conjuncturala, poate sa genereze un efect important asupra industriei si e o palma data societatilor care participa la piata de achizitii publice, deoarece ingradirea acestui drept de a isi constitui garantiile prin politele de asigurare se va dovedi ca este o eliminare a acestora din competitie. In Romania mute companii nu isi permit sa mearga la banca si sa isi ia o scrisoare de garantie bancara" au mai declarat reprezentantii societatii.

Ieri, brokerii de asigurare, reuniti sub PRBAR, au delcarat, de asemenea, ca "in mod direct, competitia corecta intre doua produse financiare echivalente este afectata, favorizandu-se sistemul bancar si afectand clientii care trebuie sa blocheze sume considerabile afectand insasi competitia in cadrul achizitiilor publice prin cresterea nejustificata a costurilor, ceea ce in final are un puternic impact negativ in bugetul de stat".

Acestia mai subliniaza ca "odata cu introducerea HG 395/2016 toate societatiile de asigure s-au conformat imediat cu noile prevederi legale si astfel toate asigurarile de garantii s-au emis numai in format irevocabil si neconditionat, iar plata se facea la prima cerere a beneficiarului asa cum prevedea noua hotarare a guvernului astfel incat beneficiarii sa fie mai bine protejati in cazul unei solicitari de despagubire".

"Sunt una sau doua autoritati contractante mai vocale, anume CNAIR si un furnizor de apa. Au avut asigurari emise de catre diverse societati de asigurari, au ajuns in litigiu cu partea contractanta, au executat garantiile si s-au lovit de excluderi", au mai precizat reprezentantii companiei.

Cel mai celebru si recent caz este cel al Astra Asigurari care trebuia sa plateasca CNAIR (fosta CNADNR) suma de 93,9 milioane lei in baza mai multor polite emise in favoarea Romstrade, companie aflata in insolventa, pentru realizarea unui tronson de autostrada (Transalpina) din DN 67 CBengesti - Novaci - Ranca - Obarsia Lotrului - Sebes (Transalpina).

"La data de 5.09.2008, CNADNR S.A. – Directia Regionala de Drumuri si Poduri Craiova a incheiat cu S.C. ROMSTRADE S.R.L. Giurgiu un contract prin care constructorul se obliga sa proiecteze si sa execute modernizarea drumului national DN 67 C Bengesti - Novaci - Ranca - Obarsia Lotrului - Sebes (Transalpina) pe o lungime de 184 km contra sumei de 1.231.210.293,41 lei (345.476.820,64 euro) la care se adauga TVA de 144.195.413,18 lei. Pentru executia lucrarii s-au stabilit 18 luni de la emiterea ordinului de incepere dat de CNADNR S.A. – DRDP Craiova (22.10.2008), durata ce nu include perioada de timp friguros", se arata intr-un comunicat DNA.

Romstrade a garantat buna executie a lucrarilor cu ajutorul unei polite de asigurare la Astra Asigurari, insa constructorul a intrat in insolventa si nu a mai avut cum sa isi indeplineasca obligatiile contractuale. Cand CNADNR a solicitat plata despagubirii, Astra Asigurari a invocat mai multe clauze legate de aspecte procedurale in constatarea daunelor, precum faptul ca Romstrade nu a platit primele de asigurare. Ulterior, CNADNR a dat in judecata Astra Asigurari si a avut castig de cauza, pe fond, la Tribunalul Bucuresti si, in apel, la Curtea de Apel Bucuresti.

Dar, in februarie 2014, Autoritatea de Supraveghere Financiara a instituit procedura de redresare financiara prin administrare speciala la Astra Asigurari, a suspendat dreptul de vot al actionarilor si conducerea si a numit KPMG Advisory ca administrator special. CNADNR nu a mai recuperat garantiile de la Astra Asigurari nici pana astazi.

In cursul anului 2017, s-a ajuns la un numar de aproximativ 35.000 polite de asigurare de garantii cu prime de asigurare subscrise de aproximativ 170 milioane de lei. "Luand in calcul faptul ca in cursul anului 2017 in SEAP au existat un numar de 8.814 proceduri de achizitie, putem constata cu usurinta ca aceasta forma de garantare era de departe forma cea mai frecvent folosita de catre clienti, iar eliminarea lor poate avea consecinte grave asupra contractelor de achizitie publica. La acest nivel de prime subscrise, acest segment de business se situeaza pe pozitia a patra ca si clasa de asigurari in portofoliile societatilor de asigurari, dar si a brokerilor de asigurare", au mai spus brokerii PRBAR. Cei mai importanti jucatori din piata de asigurari de garantii in momentul de fata sunt City Insurance, CertAsig, Gothaer Asigurari si EximAsig.

Sursa foto: polymanu / Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Marius Alexandru Stanciu
Absolvent al Facultatii de Economie din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucuresti si al unui program de Master, cu specializarea Economie Europeana, sustinut in aceeasi institutie, Marius Alexandru Stanciu dispune de o experienta jurnalistica de peste 12 ani, dobandita in cadrul redactiei Wall-Street.ro si acopera din punct de vedere editorial evenimente si interviuri din piata imobiliara, piata asigurarilor si pensii private.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Finanțe - Bănci »


Setari Cookie-uri