De la inceputul anului, MFP nu a reusit in nici o luna sa atraga cati bani a vrut din piata! La cat se ridica golul din buget?
Alba-neagra cu Pilonul II de pensii, cresterea accelerata a inflatiei, executia bugetara tot mai deficitara, cresterea exponentiala a deficitului curent se reflecta tot mai scump in visteria statului, pentru ca toate aceste dezechilibre pun pe ganduri investitorii cand vine vorba sa imprumute statul roman si, mai ales, la ce costuri. Dupa primele 5 luni ale anului, Ministerul Finantelor a cumulat restante la imprumuturi de aproape 4,8 miliarde de lei. Iar dobanzile la care reuseste sa se imprumute au crescut exponential in ultimul an.
Asadar, diferenta dintre cat a vrut staul sa imprumute de la bancile locale in primele patru luni ale anului si cat a reusit sa gaseasca in piata la costuri acceptabile in contextul dat este de aproape 5 miliarde de lei, in conditiile in care media lunara a prospectelor de emisiune este sub 4 miliarde de lei.
Situatia a devenit ingrijoratoare in ultimele doua luni, aprilie si mai, cand statul a obtinut de la banci, din vanzarea de titluri de stat, cu 1,15, respectiv 1,7 miliarde de lei mai putin decat isi propusese (aproximativ 3,8 miliarde de lei in fiecare din cele doua luni). Momentul coincide cu reluarea discutiilor referitoare la suspendarea sau desfiintarea Pilonului II de pensii, subiect care ingrijoreaza investitorii straini si nu numai, punand presiune pe costurile de imprumut ale statului roman.
De asemenea, ingrijorarea investitorilor creste odata cu deteriorarea principalilor indicatori macroeconomici (inflatia anuala la peste 5%, deficit bugetar si deficit de cont curent in crestere accelerata) si cu decelerarea cresterii economice (4,9% in T1 fata de 6,9% in 2017), care genereaza scaderea incasarilor la buget si, implicit, probleme bugetare din cauza cheltuielilor sociale in crestere.
Dobanzile devin o povara tot mai mare pentru bugetIn privinta costurilor, majorarea dobanzilor este mai mult decat evidenta. Daca in urma cu un an, statul vindea titluri de stat pe un an la o dobanda de 0,87% pe an, luna trecuta, aceleasi titluri erau plasate cu o dobanda de 2,89% pe an. Si pe celelalte scadente crestera costurilor statului cu imprumuturile este de necontestat. Pentru imprumuturile pe perioade mai indelungate, peste 10 ani, statul plateste, deja, dobanzi de peste 5% pe an, in timp ce anul trecut acestea abia treceau de 4% pe an.
Pe un termen de 4 ani, in mai 2017, statul plasa obligatiuni la o dobanda de 2,31% pe an, iar un an mai tarziu este nevoit sa accepte bani de la banci, pe aceeasi scadenta, la peste 4% pe an. Si la obligatiunile pe 5 ani dobanzile au crescut semnificativ, de la 2,77% pe an in urma cu 12 luni, la 4,59% pe an in mai 2018.
De altfel, cresterea alarmanta a costurilor statului cu dobanzile este mentionata si in executia bugetara publicata de Ministerul Finantelor Publice. Dupa patru luni din 2018, aceste costuri sunt cu 56,2% mai mari decat in aceeasi perioada a anului trecut.
In aceste conditii, statul trebuie sa identifice si alte surse de finantare a deficitului bugetar care, potrivit analistilor, risca sa sara de limita de 3% din PIB impusa de UE. Mai mult, acestia sustin ca suspendarea sau chiar desfiintarea Pilonului II de pensii nu va acoperi golul lasat la buget de cheltuielile sociale tot mai mari, astfel ca, dupa sacrificarea deja obisnuita a investitiilor, va fi nevoie si de taxe si impozite noi sau mai mari.