Deputatii din Comisia de Buget-Finante au aprobat astazi un amendament prin care modifica plafonul de la care comerciantii sunt obligati sa accepte plata cu cardul. Daca anul trecut senatorii avizasera negativ cresterea pragului, deputatii au decis acum sa creasca acest prag de la 10.000 de euro cifra de afaceri anuala la 50.000 euro, dar au pastrat in acelasi timp prevederea de a extinde legea cash-back la comerciantii en-gros, conform unor surse din piata.

Deputatii PSD-ALDE, care "s-au razgandit in doar doua saptamani" sugereaza ca micii comercianti ar plati prea mult catre bancile care instaleaza POS-uri, desi costul cu inchirierea dispozitivului este de cateva zeci de lei pe luna sau chiar zero daca exista rulaje la plata cu cardul.

Totodata deputatul PNL Pavel Popescu, membru in Comisia de Buget-Finante, a declarat pentru wall-street.ro ca, desi la ultima sedinta din comisie au existat discutii foarte aplicate si constructive pe aceasta lege, iar furnizorii de plati electronice din Romania au explicat ca masura prezinta doar beneficii, deputatii PSD - ALDE s-au razgandit in ultimul moment.

Se face evaziune locala de la cel mai mic intreprinzator pana la cel mai mare…doar ca nu avem curajul sa recunoastem […] Este clar ca aceasta lege intra in zona de influenta a unor baroni din coalitia de guvernare si vorbim despre o frica de a transparentiza aceasta zona de evaziune fiscala. Pur si simplu nu se doreste eradicata - Pavel Popescu, PNL

"Exista studii de impact si statistici care arata clar ca pana in cifra de afaceri de 10.000 euro sunt foarte multe entitati care efectueaza plati si sunt intr-o zona gri, motiv pentru care, inclusiv in contextul digitalizarii si alfabetizarii financiare, ar trebui sa lasam acel prag foarte jos", a adaugat deputatul opozitiei, precizand ca se afla din nou in fata unei "schizofrenii in ceea ce sustin parlamentarii coalitiei si ceea ce sustine Guvernul acestor partide".

In cazul acestui nou amendament, Camera Deputatilor respinge nu doar recomandarile Guvernului de mentinere a pragului la 10.000 de euro, dar si avizul colegilor din Senat.

In iunie 2017, prevederile legii cash-back au fost extinse si la companiile din comertul en-gros, ceea ce a ridicat cu 30.000 numarul firmelor care au fost obligate sa accepte plata cu cardul. Potrivit APERO, la momentul respectiv, numarul total al companiilor afectate de aceasta lege ajungea la 90.000.

Tot in vara anului trecut, senatorii din comisiile reunite de Buget-Finante si Economica au avizat negativ propunerea de modificare a legii cash-back care viza cresterea pragului cifrei de afaceri la 50.000 euro, accepand in acelasi timp o serie de amendamente propuse de Guvern.

Respingerea propunerii de a creste pragul cifrei de afaceri de la care sa se aplice legea cash-back a fost motivata de senatori de "posibilitatea de a utiliza pe o scara cat mai larga mijloacele moderne de plata" si de tratamentul egal oferit clientilor.

Astfel, senatorii din cele doua comisii au respins de facto justificarea cresterii pragului prin faptul ca legea va fi greu de implementat de catre comerciantii din mediul rural, cantarind mai mult dorinta de a extinde plata cu cardul in toate zonele economiei.

Cosmin Vladimirescu, Mastercard: Cresterea pragului la 50.000 de euro anuleaza impactul benefic al legii

Cosmin Vladimirescu, general manager Mastercard Romania, a facut o serie de precizari, prin intermediul unui comunicat de presa emis de companie, legate de consecintele cresterii cifrei de afaceri minime de la care comerciantii sunt obligati sa accepte plata cu cardul, respectiv:

  • Cresterea pragului la 50.000 de euro anuleaza impactul benefic al legii, in contextul in care doar 17% dintre comerciantii din mediul rural au cifre de afaceri anuale de peste 100.000 euro, in timp ce 10% au cifra de afaceri anuala cuprinsa intre 50.000 si 100.000 euro pe an.
  • Prin masura adoptata in cadrul Comisiei pentru buget, finante si banci a Camerei Deputatilor, impactul legii se reduce semnificativ. 73% din totalul comerciantilor autorizati - potrivit datelor furnizate de catre ANAF - nu vor fi obligati sa accepte plati prin intermediul cardurilor.
  • Majorarea cifrei de afaceri anuala la 50.000 de euro va adanci decalajul economic, social si tehnologic intre polii de dezvoltare (cele cateva mari orase din Romania), micul urban si mediul rural.
  • Utilizatorii de carduri din mediul rural si din urbanul mic (pensii, beneficii sociale, subventii APIA) nu vor putea in continuare sa plateasca cu cardul la comerciant.
  • Va fi inlaturat impactul pozitiv asupra economiei, in ansamblul ei: prin accentuarea economiei gri, cresterea numerarului aflat in circulatie si eliminarea sprijinului oferit autoritatilor fiscale, prin trasabilitatea tranzactiilor. Dintre cele 10 masuri concrete de reducere a economiei gri propuse de Mastercard Guvernului la finalul anului 2014, legea cash-back era singura implementata. Insa, prin cresterea pragului la 50.000 de euro, impactul legii este anulat.
  • Prin extinderea obligatiei de a pune la dispozitia clientilor serviciul de plata cu cardul si mentinerea pragului la echivalentul in lei a 10.000 de euro, numarul agentilor economici care ofera acest serviciu ar creste de la 69.842 la 138.134. Veniturile care ar putea fi fiscalizate cresc de la 164 de miliarde de lei la 465 de miliarde de lei.
  • Stabilirea unui prag de 50.000 de euro nu este o masura de sprijin a micilor comercianti, ci o masura care va incuraja comertul neloial, practicat de cei ce eludeaza obligatiile fiscale ce le revin. Sprijinul acordat IMM-urilor si micilor antreprenori este un obiectiv major al Guvernului, fiind adoptate si implementate o serie de masuri si programe importante in sprijinul acestora.

Sursa foto: cge2010_Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »


Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Finanțe - Bănci »


Setari Cookie-uri