Tehnologia blockchain, devenita populara datorita monedei digitale bitcoin, are potentialul de a schimba procesele traditionale din diferite industrii prin caracterul descentralizat, gradul de securitate pe care criptografia il ofera si caracterul ireversibil al tranzactiilor. Una dintre potentiale aplicatii ale tehnologiei o reprezinta capacitatea de a certifica datele si continutul unui document electronic sau al unei pagini web.
Aplicabilitatea tehnologiei blockchain poate functiona similar cu “data certa” a inscrisului sub semnatura privata, pe care o confera notarul sau alta autoritate publica in conditiile legii, conform casei de avocatura PeliFilip.
Tehnologia blockchain, folosita la un caz din China
sursa foto: By Wit Olszewski / Shutterstock.com
Aceasta utilizare a blockchain a fost validata recent de o instanta din China, care a decis ca certificarea datei si continutului unei pagini web printr-o platforma care utiliza tehnologia blockchain indeplineste conditiile pentru a putea fi acceptata ca proba in justitie.
In litigiul respectiv, compania Huatai Yimei (reclamanta) acuza compania Daotong (parata) de o incalcare a drepturilor de autor cu privire la un articol publicat on-line (mai exact, Daotong era acuzata ca difuzase in mod nelegal articolul asupra caruia Huatai Yimei detinea drepturi exclusive). Pentru a dovedi fapta paratei, Huatai Yimei a apelat la serviciile unei platforme specializate in „prezervarea probelor”, platforma care garanteaza integritatea datelor electronice a caror prezervare este solicitata inscriind o amprenta electronica a acestora2 in blockchain-ul Bitcoin. Daca Huatai Yimei nu putea dovedi data si continutul articolului postat fara drept de Daotong, aceasta din urma ar fi putut sa stearga pur si simplu articolul respectiv in timpul procesului si sa pretinda ca acesta nu a existat niciodata.
Citeste si:
Citeste si:
"Blockchain functioneaza ca un registru digital in care sunt inscrise informatii (asa-numitele „tranzactii”). Originalitatea blockchain consta in faptul ca acest registru este unul descentralizat, adica functioneaza fara sa necesite interventia unui „tert de incredere” (trusted third party) – o persoana care tine evidenta si garanteaza ca informatiile inscrise in registru nu sunt alterate ulterior. Spre exemplu, un notar public actioneaza ca un „tert de incredere” atunci cand atesta data si continutul unor inscrisuri. Prin contrast, blockchain-ul este format dintr-o retea de asa-numite „noduri” interconectate, fiecare nod detinand o copie a registrului, care este actualizat prin consensul nodurilor. Registrul blockchain functioneaza prin gruparea tranzactiilor a caror inscriere se doreste in „blocuri” de date. Blocurile sunt datate si apoi interconectate intr-un lant ordonat. Fiecare bloc este legat criptografic de blocurile anterioare si ulterioare, astfel incat orice modificare ulterioara a unei inscrieri ar atrage modificarea tuturor blocurilor ulterioare ale registrului si ar fi prin urmare detectabila imediat", precizeaza reprezentantii PeliFilip
Astfel, tehnologia blockchain garanteaza cu un grad foarte mare de acuratete ca informatiile inscrise in registrul digital nu pot fi alterate si face acest lucru fara interventia unui „tert de incredere”.
Este posibila folosirea tehnologiei blockchain in cazurile din Romania?
sursa foto: Millenius / shutterstock.com
In Romania, Legea notarilor publici si Regulamentul de aplicare a acesteia prevad posibilitatea si conditiile in care se realizeaza certificarea de catre notar a unei pagini web sau a unui program informatic.
"O varianta de certificare aplicabila fisierelor electronice in general este prevazuta de de Legea nr. 451/2004 privind marca temporala, care reglementeaza conditiile in care se poate realiza certificarea datei si continutului unui document electronic, prin conferirea unei „marci temporale”. Potrivit acestei legi, un furnizor autorizat de servicii de marcare temporala, atesta „amprenta atasata documentului electronic supus marcarii”, precum si momentul in timp caruia ii corespunde amprenta in cauza. Aceste date sunt inscrise intr-un registru special tinut de furnizorul autorizat. Suplimentar, marca temporala poate sa contina si elemente de identificare a solicitantului serviciului de marcare temporala", precizeaza avocatii.
Citeste si:
Pe de alta parte, din punct de vedere al probelor intr-un litigiu, Codul de procedura civila nu limiteaza posibilitatile de a dovedi data si continutul unui document electronic la dobandirea unei marci temporale sau a unei atestari notariale.
In ce priveste inscrisurile autentice, nu poate exista discutie cu privire la data si continutul acestora cat timp nu au fost declarate false. Data si continutul unui inscris intocmit de un profesionist (de exemplu un comerciant) sunt prezumate valabile pana la proba contrara, iar daca inscrisul nu contine data la care a fost intocmit, aceasta poate fi dovedita cu orice mijloc de proba.
In cazul inscrisurilor incheiate intre particulari (neprofesionisti), data acestora devina certa fata de terti doar in conditiile prevazute de lege. Metodele „traditionale” prin care un inscris sub semnatura incheiat intre particulari dobandeste data certa includ certificarea datei de catre notar, prezentarea inscrisului in fata unei autoritati publice, ziua mortii autorului etc. Pe langa aceste modalitati, legea prevede ca inscrisurile sub semnatura privata mai dobandesc data certa si „din ziua in care s-a petrecut un alt fapt de aceeasi natura (cu cele enumerate mai sus – n.n.) care dovedeste in chip neindoielnic anterioritatea inscrisului”.
Citeste si:
Asadar, legea de procedura lasa deschisa posibilitatea de a se proba data si continutul unui inscris si prin alte mijloace, cu conditia ca acestea sa prezinte acelasi grad de acuratete cu cele enumerate expres in textul de lege privind data certa.
Or, in cazul fisierelor electronice, instanta chineza a subliniat tocmai gradul de acuratete extrem de ridicat al certificarii pe care o confera inscrierierea in blockchain. Se poate deci spera ca deschiderea legiuitorului roman de a accepta si alte mijloace prin care un inscris dobandeste data certa sau prin care i se poate dovedi continutul se va extinde si la astfel de metode inovatoare din punct de vedere tehnic, care sunt apte sa asigure imutabilitatea informatiilor pe care le contin.
In masura in care functia de certificare conferita de blockchain va fi recunoscuta in instantele din Romania, aceasta va putea rezolva in mod eficace numeroase aspecte problematice de probatiune, fara a fi necesar a se recurge la terti de incredere precum notarii publici sau furnizorii de servicii de marca temporala. Spre exemplu, blockchain-ul ar putea fi utilizat ca dovada a integritatii continutului si datei unor fisiere electronice nesemnate, de tipul email-urilor sau tabelelor Excel, care sunt frecvent folosite in probatiune in litigiile din fata instantelor romane, conform precizarilor facute de catre reprezentantii PeliFilip.
De asemenea, in situatii similare cu cea din litigiul din China, unde s-a dezbatut incalcarea unor drepturi de autor, tehnologia blockchain ar putea servi ca modalitate de a dovedi atat fapta concreta de plagiere / difuzare fara drept a unui material in mediul online, cat si ca proba a anterioritatii publicarii unui material fata de altul identic sau similar.
Citeste si:
Sursa foto: By plantic / Shutterstock.com
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
