Modificarile Legii insolventei, propuse de Ministerul Finantelor Publice (MFP), nu numai ca nu remediaza lipsurile legislatiei actuale, dar chiar inrautatesc mult lucrurile. Sansele de redresare a unei companii scad semnificativ, desi in prezent ponderea firmelor care isi revin este de doar 2%, apar “portite pentru smecheri” si presiuni suplimentare pentru antreprenorii onesti. Mai mult, daca reglementarile apar in forma propusa, si statul pierde bani. In favoarea cui?
Proiectul de Ordonanta care urmeaza sa modifice regulile privind insolventa impune debitorului interdictia de a-si recunoaste starea de insolventa daca detine o creanta bugetara mai mare de 50% din totalul creantelor.
“Prin aceasta interdictie, in acele cazuri, practic se va ajunge la perpetuarea unei stari de insolventa nedeclarata si de incertitudine care va afecta toti actorii din jurul companiei – angajati, parteneri comerciali si chiar si Statul. Insolventa este in realitate o stare de fapt, care nu ar trebui sa implice o alegere. In definitiv, instanta este cea care dispune deschiderea insolventei”, sustine Vasile Godinca-Herlea, presedinte UNPIR Cluj si CEO Casa de Insolventa Transilvania (CITR).
Cine plateste pentru deciziile gresite ale ANAF?
Aceasta prevedere il ingrijoreaza si pe consultantul fiscal Gabriel Biris. “Ce ne facem cu companiile viabile, care au toate datoriile achitate la zi, dar la care vine fiscul si tranteste decizii de impunere aiurea, pe sume exorbitante care sunt contestate de contribuabilul de buna credinta? Le bagam direct in faliment? Pentru ca exact asta se va intampla unei companii cu conturile blocate de ANAF, companie care nu poate sa isi plateasca furnizorii, care nu poate sa isi plateasca angajatii. (...) Ca ultim resort, ramanea insolventa pana cand instantele se pronuntau asupra legalitatii sumelor stabilite prin decizie. Acum, aceasta posibilitate dispare. Cu conturile blocate, firma va intra in faliment iar pana se judeca contestatia se alege praful si pulberea de afacerea omului, de locurile de munca, de tot… Ce va face statul daca contribuabilul castiga in instanta? Va plati pentru afacerile distruse? Din ce bani?”, puncteaza Gabriel Biris, partener Biris Goran.
Potrivit acestuia, pentru ca propunerea sa fie functionala, trebuie modificat Codul de Procedura Fiscala astfel incat executarea de catre ANAF a deciziilor de impunere contestate sa fie suspendata de drept pana la obtinerea unei hotarari definitive si irevocabile care sa confirme (sau sa infirme) pretentiile ANAF. Insa despre asta nu vorbeste nimeni.
Mai mult, Biris spune ca Guvernul a vrut, totusi, sa lase o portita astfel incat prevederea sa poata fi usor ocolita de catre "smecheri” si sa afecteze doar antreprenorii onesti.
La randul sau, analistul financiar Iancu Guda este de acord cu caracterul nociv al acestei propuneri (care elimina optiunea ca o firma sa-si deschida procedura de insolventa daca statul este creditor majoritar, cu peste 50%). “Ce se intampla cu acele impuneri abuzive si gresite (care sunt anulate ulterior in instanta) care duc la sechestrul asigurator asupra bunurilor si blocarea conturilor? Practic, compania este blocata, si nu are optiunea sa-si continue activitatea in paralel cu atacul in instanta al impunerii considerate gresite si abuzive. Aceasta creeaza oportunitatea unui real santaj (politic?) asupra unor companii”, a precizat Iancu Guda, presedinte AAFBR.
Citeste si:
Conversia datoriilor in actiuni: avantaje si dezavantaje!
In acelasi timp, Ordonanta vorbeste despre ingreunarea conditiilor de aprobare a unui plan de reorganizare, cum este acoperirea a minim 50% din valoarea creantelor bugetare negarantate. “In practica, acesta poate fi un aspect ineficient, care ar putea chiar sa blocheze eventualele finantari din perioada de insolventa. Imi este greu sa-mi imaginez ca cineva ar fi dispus sa finanteze sau sa sustina o societate aflata intr-un plan de reorganizare nesustenabil”, a punctat oficialul CITR.
Acesta a subliniat ca toate prevederile favorabile creditorului bugetar din proiectul de Ordonanta contravin discutiilor la nivel european prin care creanta bugetara nu ar trebui sa aiba un tratament preferential fata de creditorii negarantati. Pe de alta parte, se incalca un principiu fundamental al insolventei, cel al colectivitatii creditorilor.
Citeste si:
Pe de alta parte, reprezentantul CITR considera benefice propunerile referitoare la scurtarea unor termene sau la cresterea atributiilor de supraveghere a debitorilor de catre administratorul judiciar.
“De asemenea, propunerea privind conversia datoriilor bugetare in actiuni, prevazuta ca si posibilitate, poate fi o optiune care sa ajute insanatosirea unei companii redresabile. Insolventa este despre lipsa lichiditatii, iar faptul ca achitarea unei parti a datoriilor se poate face altfel decat prin plata, este o optiune eficienta si de ajutor pentru companiile care pot fi redresate si redate circuitului economic”, spune Vasile Godinca-Herlea.
In schimb, Iancu Guda spune ca masura este nociva atat pentru mediul de faceri cat si pentru stat.
“Noul proiect de modificare a legii insolventei ar putea ajuta o serie de oameni de afaceri sa scape de datoriile la stat ale companiilor pe care le controleaza, prin intrarea statului in actionariat, pe o pozitie minoritara. Astfel, statul, care este acum pe pozitia a doua la masa credala in recuperarea datoriilor, dupa angajati, ar putea sa nu mai recupereze nimic. Aceasta inseamna ca o serie de companii (CINE?) scapa de datoriile fiscale, iar statul pierde bani”, a subliniat Guda.
El a precizat, in plus, ca nu exista criterii clare, transparente, pentru conversia datoriilor in actiuni, fapt care va permite tratamentul subiectiv, cu dubla masura si coruptibil in luarea acestor decizii.
Citeste si:
Modificarile necesare, ignorate de guvernanti
Specialistii citati admit faptul ca actuala legislatie in domeniul insolventei necesita o serie de imbunatatiri, dar acelea nu sunt abordate in noul proiect.
“Legea insolventei are alte probleme de fond care nu sunt abordate (oare, de ce?), respectiv: necesitatea de protectie mai mare a creditorilor, care sunt desconsiderati comparativ cu protectia oferita debitorilor sau statului; atragerea raspunderii administratorului cu averea personala daca se dovedesc tranzactii ilicite: transfer de profit, tranzactii preferentiale cu firme din grup, deturnare de fonduri, donatii de active, tranzactii fictive etc.; limitatea dreptului de exercitare a functiei de administrator daca se dovedeste deturnarea companiei si inducerea intentionata a starii de insolventa”, a subliniat Iancu Guda.
Citeste si:
In plus, nu se justifica modificarea legislatiei prin Ordonanta de Urgenta, acest aspect putand avea caracter necostitutional, mai spun expertii citati.
Sursa foto: Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
