Economia neobservata a inceput din nou sa creasca din 2015, dupa o scadere semnificativa in anul precedent, arata datele Institutului National de Statistica, citate de Ionut Dumitru, presedintele Consiliului Fiscal, intr-o analiza personala cu privire la cauzele si consecintele acestui fenomen. Printre cele mai importante cauze ale cresterii economiei subterane se numara taxarea impovaratoare a muncii, slabiciunea institutiilor si calitatea dezastruoasa a serviciilor publice. Care sunt solutiile?
In 2017, potrivit datelor INS, economia neobservata a revenit peste procentul de 21% din PIB.
Economia neobservata, denumita, de asemenea, si economie subterana, ascunsa, neagra, invizibila, neoficiala, paralela, informala, ilegala, gri, din umbra, etc. este definita de autor ca fiind activitatea economica desfasurata în afara legii sau care nu este inregistrata in conturile naţionale.
Care sunt cauzele economiei neobservate?
1. Povara taxelor si impozitelor
Povara fiscala in general si povara fiscala pe munca in particular (in special cea a contributiilor la asigurarile sociale) reprezinta un factor determinant pentru marimea economiei ascunse.
Costul total al angajatorului pentru a plati un salariu net de 1 euro este de 1,75 euro in Romania, la fel ca in Suedia si mult mai mult decat in tari dezvoltate precum Marea Britanie (1,44 euro), Danemarca (1,57 euro) sau Finlanda (1,72 euro).
Citeste si:
Desi Romania are printre cele mai scazute cote de impozit pe venit (10%), profit (16%) si TVA (19%), contributiile datorate pe munca sunt peste media UE, respectiv 37,3%, fata de 36,3%. Si daca tinem cont de faptul ca mutarea contributiilor de la angajator la angajat a determinat o crestere artificiala a salariului brut cu aproximativ 20%, pentru a se mentine salariul net, atunci cota de conbtributii comparabila in Romania este de 44,7%.
In schimb, pentru alte forme de venit (PFA), nivelul contributiilor este mai redus si, mai mult, plafonat.
“In Romania cota de CAS (pensii) pentru PFA este de 25%, aplicata asupra unui venit ales de catre contribuabil, dar cel putin egal cu salariul minim pe economie; cota de CASS (sanatate) este de 10% aplicata la salariul minim pe economie. Cotele totale de CAS pentru salariati sunt de 37,25% (44,7% in termeni comparabili cu anii anteriori)”, subliniaza Dumitru in analiza citata.
Citeste si:
2. Calitatea institutiilor
Dintr-o comparatie cu Bulgaria, Polonia, Cehia si Ungaria, reiese ca Romania are cea mai ineficienta structura guvernamentala si cea mai slaba calitate a reglementarilor. In cazul controlului asupra coruptiei si al respectarii legislatiei, Romania depaseste doar Bulgaria.
3. Reglementarea
Reglementarile din piata muncii reprezinta un factor esential pentru dimensiunea economiei ascunse. Majorarea succesiva a salariului minim pe economie a determinat cresterea accelerata a ponderii salariul minim in salariul mediu pe economie, pana aproape de 50% in 2017. Orice majorare a salariului minim peste productivitate poate duce la adancirea muncii la negru.
4. Nivelul si calitatea serviciilor publice
Romania conducea in 2017 la numarul de victime din accidente rutiere, din cauza calitatii slabe a drumurilor publice. Desi acesta a acazut din 2010 pana in 2017, ramane cel mai ridicat din UE, respectiv aproape 100 de morti la un milion de locuitori, fata de media UE de 49 de morti la un milion de locuitori.
Citeste si:
De asemenea, calitatea slaba a sistemului de sanatate face ca numarul deceselor care ar putut fi evitate, avand in vedere evolutia cunostintelor si tehnologiei in domeniul medical la nivelul UE, sa fie, in Romania, cel mai mare dintre tarile membre. In 2015, acest procent ajungea la aproape 50% din numarul deceselor inregistrate in randul persoanelor de pana in 75 de ani. Tot atunci, media UE era putin peste 33%.
5. Contractul social/psihologic in plata taxelor
Conformarea voluntara la plata taxelor este determinata de un contract psihologic/social cu drepturi si obligatii intre cetatean/platitor de taxe si impozite si stat/autoritate fiscala.
Conformarea este mai mare daca si calitatea serviciilor primite de cetateni este mai buna si tratamentul primit din partea administratiei fiscale este unul corect, de parteneriat si nu unul de subordonare.
Citeste si:
6. Nivelul de dezvoltare al economiei oficiale
Nivelul de dezvoltare al economiei oficiale este un factor cheie al economiei ascunse: cu cat cresterea economica este mai mica, cu atat tentatia economiei ascunse este mai mare.
7. Self-employment
Cu cat ponderea muncii pe cont propriu este mai mare, cu atat economia ascunsa este mai mare. In Romnaia, in 2017, procentul de liber profesionisti era de 34% din totalul angajatilor, tara noastra fiind depasita doar de Bulgaria si Grecia, in timp ce media europeana este de 18%.
Care sunt consecintele economiei neobservate
Efectele economiei neobservate se reflecta direct in incasarile slabe la bugetul de stat. Munca la negru, deficitul de TVA (procentul de TVA neachitata din totalul TVA de plata) - in Romania cel mai mare din UE in 2016 (35,9%), veniturile fiscale aflate la cel mai redus nivel din istorie (25,8% din PIB, sub nivelul din 2009, de 26,2% din PIB) si cu mult sub media europeana de 40% din PIB. Toate acestea acestea sunt semne clare ale economiei neobservate.
Citeste si:
Pe de alta parte, ponderea cheltuielilor sociale este la maxime istorice si continua sa creasca. In 2017, acestea au ajuns la 80% din veniturile fiscale si la 60% din cheltuielile totale si sunt estimate sa creasca la 83% din veniturile fiscale in 2019.
In schimb, cheltuielile publice de investitii au fost reduse la minime istorice, respectiv 3,1% din PIB in 2017.
Solutii de spargere a cercului vicios
1. Accelerarea luptei anticoruptie;
2. Toleranta zero la evaziunea fiscala;
3. Restructurarea ANAF;
4. Reducerea birocratiei si costurilor de conformare la plata taxelor;
5. Reformarea sistemului de contributii sociale - principiului tratamentului echitabil al contribuabililor indiferent de forma de venit pe care o inregistreaza;
6. Transparentizarea totala a cheltuielilor bugetare pentru stimularea conformarii voluntare;
7. Regandirea contractului social – beneficiile sociale trebuie regandite;
8. Promovarea platilor non-cash la scara larga.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
