Comisia pentru privatizarea CEC a refuzat oferta financiara imbunatatita depusa de catre National Bank of Greece, singurul investitor ramas in cursa pentru privatizarea CEC, dupa ce OTP Bank Ungaria s-a retras.
"Decizia unanima a Comisiei de privatizare a CEC a fost stoparea procesului de privatizare conform prevederii din strategia de privatizare", a declarat ministrul finantelor si presedintele Comisiei, Sebastian Vladescu, dupa ce a fost deschisa singura oferta financiara imbunatatita depusa de catre National Bank of Greece. Potrivit strategiei de privatizare, statul poate decide, in orice moment, intreruperea procesului de privatizare.

"Pretul oferit a fost in jur de 560 milioane de euro pentru pachetul de actiuni de 69,9%. Suma este sub ceea ce ne-am asteptat si sub multiplicatorul oferit in cazul BCR...In urmatorii doi ani procesul nu va mai fi reluat", a precizat Vladescu citat de NewsIn.

Ministrul finantelor va prezenta astazi in cadrul sedintei de guvern solutii pentru imbunatatirea managementului CEC, "astfel incat CEC, care are pe langa valentele de ordin economic si valente spirituale si sentimentale, sa devina o institutie bancara solida de care Romania si romanii sa se mandreasca inca o suta de ani".

"Vom propune guvernului astazi (vineri n.n.) mai multe masuri care tin de cresterea capitalului social, management, restructurare si vom lua o decizie dupa sarbatori", a spus Vladescu.

Statul roman nu va renunta la ideea de a privatiza CEC, dar, dupa cum a mentionat ministrul finantelor, procesul va fi reluat pe alte baze. "Si in cazul BCR primele incercari au fost nereusite, dar dupa ce s-au facut aliante strategice, dupa cativa ani, rezultatul a fost cel pe care il cunoasteti", a afirmat Vladescu.

Nefinalizarea procesului de privatizare a fost cauzata, potrivit ministrului finantelor, de lipsa de interes din piata bancara pentru achizitii si de pozitia mai putin solida a CEC din ultima vreme.

In faza finala pentru privatizarea CEC au ramas bancile OTP Ungaria si National Bank of Greece care urma, vineri, sa depuna oferte financiare imbunatatite. OTP Bank s-a retras din cursa, in ultimul moment, si nu a mai depus oferta financiara imbunatatita. Singura oferta a NBG de 560 milioane euro a fost refuzata de catre Comisia de privatizare.

Statul roman, reprezentat prin Ministerul Finantelor Publice, a scos la vanzare pachetul majoritar de 69,9% din actiunile CEC. Contravaloarea a 9,9% din pachetul scos la vanzare va fi transferata Fondului Proprietatea. Alte 5% din actiuni vor fi vandute fostilor si actualilor angajati ai CEC, iar restul de actiuni va fi tranzactionat pe piata de capital. Pretul oferit pentru pachetul majoritar a fost decisiv pentru alegerea cumparatorului.

Guvernul a luat decizia de privatizare a CEC in anul 2005. Strategia de privatizare a fost aprobata de catre Guvern impreuna cu JPMorgan, consultantul financiar desemnat, schimbat ulterior cu KPMG, iar procesul de privatizare a fost demarat in toamna anului 2005. In noiembrie 2005, au depus oferte preliminare neangajante bancile Banca dei Monte dei Paschi di Siena, Dexia Bank, EFG Eurobank, National Bank of Greece, Erste Bank, OTP Bank, Raiffeisen Zentralbank in consortiu cu Raiffeisen International Holding si Societe Generale. Ulterior, Erste Bank, devenita intre timp castigatoare la BCR, si Societe Generale s-au retras din cursa pentru privatizare. La sfarsitul lui 2005, procesul de privatizare a fost intrerupt, dupa ce guvernul a decis sa modifice strategia de privatizare ca urmare a succesului de la BCR. De la inceputul lui 2006, guvernul a primit doua proiecte de modificare a strategiei de privatizare a CEC. Actuala strategie a fost aprobata la sfarsitul lui aprilie, cand procesul a fost reluat cu cei sase ofertanti ramasi in cursa.

Infuzie de capital social de 150 de milioane de euro la CEC

Guvernul a decis, in sedinta de vineri, o infuzie de capital social in valoare de 150 de milioane de euro la CEC, a declarat premierul Calin Popescu Tariceanu.

Guvernul a aprobat, vineri, decizia luata in dimineata aceleiasi zile de Comisia de Privatizare a CEC, de a refuza oferta financiara imbunatatita depusa de catre National Bank of Greece, singurul investitor ramas in cursa pentru privatizarea CEC, dupa ce OTP Bank Ungaria s-a retras.

"Analizand nivelul ofertei cat si faptul ca nu se mai putea vorbi de o reala competitie prin retragerea in faza finala a unuia dintre competitori, am decis sa oprim procesul de privatizare a CEC. Nici o oferta nu era la nivelul la care ne-am fi dorit", a spus Tariceanu.

Premierul a spus ca banca va fi reorganizata in 2007, ceea ce "ar putea insemna", a spus el, inclusiv schimbarea conducerii CEC. Tariceanu a precizat ca privatizarea bancii se poate face, pe viitor, prin listarea pe bursa. "Sigur ca putem incerca la un moment dat privatizarea prin listarea pe bursa, nu neaparat pentru a face o infuzie de capital, ci pentru a demara procesul de privatizare", a spus seful Executivului, adaugand ca este prematura o asemenea decizie. El a adaugat ca CEC este foarte importanta, mai ales ca, incepand cu 2007, incepe derularea programului de plati directe in agricultura, iar CEC are cea mai extinsa retea de filiale, inclusiv in mediul rural. "Prin urmare, CEC merita un astfel de efort din partea Guvernului, pentru a-i da posibilitatea sa ajunga la clienti la care alte banci nu pot ajunge din considerente economice", a spus Tariceanu.

Baltazar: Este scandalos ca vom plati din buzunarul nostru restructurarea CEC

Anularea privatizarii Casei de Economii si Consemnatiuni (CEC) reprezinta o decizie gresita, iar consecinta ei este aceea ca sumele importante necesare pentru capitalizarea bancii vor fi platite de catre contribuabili, a declarat citat de NewsIn, consultantul financiar Bogdan Baltazar.

Fostul presedinte al BRD - Groupe Societe Generale considera ca pretul de un miliard de euro vehiculat la un moment dat de autoritati este nerealist. "Anularea privatizarii nu este o decizie buna. in calitate de consultant pentru Rabobank, care a fost in competitia pentru CEC, am studiat foarte serios CEC-ul si am ajuns la concluzia ca pretul maxim pe care il putea obtine statul, pentru pachetul scos la vanzare, era de 650 milioane euro", a precizat Baltazar.

CEC-ul are nevoie de multi bani pentru a se dezvolta si era de preferat ca aceste sume sa vina din surse private, considera consultantul financiar. "CEC-ul are nevoie urgent de 200-300 milioane euro pentru capitalizare. Este scandalos ca aceste sume vor veni din bani publici, adica din buzunarele noastre", a spus Baltazar.

Consultantul financiar considera ca CEC-ul ar putea juca un rol serios in finantarea sectorului agricol, insa se indoieste de capacitatea mamageriala a statului de a face acest lucru. "Au fost in competitie banci mari si cu traditie in finantare rurala, precum Rabobank si Dexia, care insa s-au retras ca urmare a repetatelor amanari. Credeti ca statul are capacitatea manageriala sa o faca mai bine decat un actionar privat? Statul nu se pricepe la asa ceva", a adaugat Baltazar.

"Cred ca, pana la urma, dupa toate aceste amanari si schimbari repetate, nu s-a prea vrut privatizarea CEC-ului", a adaugat analistul financiar.



Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară.În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Finanțe - Bănci »


Setari Cookie-uri