Ce se rezolva prin schimbarea sefului ANAF? Vom avea o colectare mai buna a taxelor, contribuabilii vor fi tratati cu mai mult respect de inspectorii Fiscului, problemele cronice de functionare ale sistemului informatic se vor rezolva? Nu! De ce? Pentru ca presedintele ANAF, singur, nu poate rezolva aceste probleme, indiferent cat de impunator ii este CV-ul si cat de determinat este sa obtina rezultate!

In ultimii doi ani (desi lucrurile nu au fost cu mult diferite nici inainte de aceasta perioada), pe la conducerea ANAF s-au perindat trei presedinti. De altfel, mandatul de cateva luni a devenit regula pentru cele mai importante functii in stat. Ce li s-a reprosat celor care au plecat si ce sarcini le-au fost trasate succesorilor?

Analizand cel mai recent exemplu, inlocuirea lui Ionut Misa (fara a comenta calitatile care l-au recomandat mai intai ca ministru al Finantelor si apoi ca sef al ANAF) cu Mihaela Triculescu, nu reiese foarte clar unde a gresit fostul sef al Fiscului.

Ce i se reproseaza fostului sef al ANAF?

La jumatatea lunii noiembrie, ministrul Finantelor Publice, acelasi care joi a cerut demiterea lui Ionut Misa, spunea ca in privinta colectarii la bugetul de stat, lucrurile “s-au schimbat in bine”.

Mai mult, in executia bugetara la 11 luni din 2018, Ministerul Finantelor subliniaza faptul ca “incepand cu luna mai, se constata o imbunatatire a colectarii veniturilor din TVA, astfel acestea au crescut cu 10,5% fata de realizarile aceleiasi perioade din 2017”.

Peste toate acestea vine si anuntul consilierului primului ministru, Darius Valcov cu privire la deficitul bugetar pe 2018 - 2,92% din PIB (deci sub limita maxima admisa de 3% din PIB), desi atat sursa cat si legalitatea dezvaluirii infromatiei sunt discutabile.

S-a razgandit ministrul Finantelor? Nu mai este la fel de sigur ca o sa sa incadreze in limita de deficit? Intr-o incercare nereusita de a justifica schimbarea presedintelui ANAF, fara a-i adresa un repros direct, Eugen Teodorovici spunea ca este nevoie de “o colectare mai buna in zona de TVA si sunt multe astfel de zone (...) unde sunt sume foarte importante care pot fi aduse la bugetul de stat printr-un mod mai eficient de lucru al ANAF-ului".

De cine depinde informatizarea Fiscului?

Un alt repros voalat se refera la lipsa informatizarii Fiscului. Insa, poate fi tras la raspundere pentru aceasta problema cronica a sistemului, pasata traditional deja de la un Guvern la altul, un singur om, care a detinut functia de presedinte al institutiei timp de 10 luni? (fara a lua in discutie competentele presedintelui Ionut Misa, ci capacitatea oricarui presedinte ANAF de a rezolva, individual, aceasta problema).

Cu doar cateva zile zile inainte de numirea lui Ionut Misa la conducerea Fiscului, in martie 2018, Ministrul Finantelor, Eugen Teodorovici, a anuntat ca “in perioada urmatoare vom anunta solutia finala pe care Ministerul de Finante o va decide in ceea ce inseamna zona de IT a ANAF”. Nu, nu a fost o asumare, a fost doar un raspuns grabit la o problema extrem de grava - site-ul ANAF a fost partial inactiv timp de o saptamana din cauza infrastructurii informatice invechite a Fiscului. Si a mai fost ceva… o recunoastere a faptului ca, de fapt, rezolvarea problemei nu tine doar de conducerea ANAF, ci si de cea a Ministerului Finantelor (in subordinea caruia se afla ANAF ) si, in general, de intregul Guvern, care nu poate actiona daca nu exista celebra, deja, “vointa politica”

Aceeasi lipsa de vointa politica a fost invocata si de Banca Mondiala cand programul de informatizare a fiscului romanesc cu bani si consultanta de la institutia financiara internationala a fost tras pe linie moarta de autoritatile de la Bucuresti dupa ce, timp de mai bine de 5 ani, nu s-a facut nimic.

La inceputul anului 2018, Ionut Misa, la momentul respectiv chiar ministru al Finantelor Publice, declara ca programul de modernizare a ANAF, finantat de Banca Mondiala, este realizat in proportie de doar 23,5%, desi trebuia finalizat la sfarsitul anului 2017.

„Pana in prezent, din finantarea de 80 de milioane de euro oferita de Banca Mondiala s-au cheltuit 23,5%, fondurile respective - aproximativ 60 de milioane de lei - fiind folosite doar pentru consultanta, nimic pentru IT. Intregul program trebuia sa fie incheiat la sfarsitul anului 2017”, a spus Ionut Misa, mentionand ca „din anul 2005 nu s-au mai facut achizitii pentru sistemul informatic”.

Programul cu Banca Mondiala a demarat in 2013 si, desi oficialii romani inca neaga, este complet abandonat de partea romana.

Calitatea dezastruoasa a infrastructurii informatice a ANAF a fost constatata si de Curtea de Conturi in cel mai recernt raport. Institutia remarca faptul ca infrastructura IT si de comunicatii este invechita si neperformanta, pentru care nu s-au mai efectuat investitii semnificative din anul 2013.

Pierderi imense, pentru care nu plateste nimeni

Informatizarea ANAF este, in opinia expertilor in fiscalitate, conditia ABSOLUT NECESARA pentru lupta impotriva evaziunii fiscale, care a revenit pe crestere in Romania in ultimii ani. In contextul digitalizarii la nivel global, infractorii financiari dezvolta solutii tot mai rapide si mai eficiente de evaziune fiscala. In lipsa unor instrumente de combatere de o eficienta cel putin similara, autoritatile nu au nici cea mai mica sansa.

In plus, modernizarea Fiscului reprezinta o conditie pentru ca Romania sa poata aplica sistemul generalizat de taxare inversa convenit pentru o perioada limitata la nivelul Uniunii Europene (care deocamdata poate fi aplicat doar de Cehia, tara care, de altfel, l-a si propus si sustinut).

In materie de incasare la TVA, Romania se afla, in 2016, in cea mai slaba pozitie dintre tarile UE, departe de urmatoarele clasate (cu un deficit de incasare de 35,88%, cu 10 puncte procentuale mai mare decat urmatoarele doua state si cu peste 20 de puncte procentuale peste media UE, de 12,3%).

Sursa foto: Agerpres Foto

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară.În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Finanțe - Bănci »


Setari Cookie-uri