Inflatia mare inregistrata pina de curind a stimulat economisirea, in schimb a sugrumat creditul. De la inceputul anului 2005, asistam la un fenomen invers, care marcheaza intrarea sistemului bancar in normalitate. Nivelul ratelor de dobinda a scazut semnificativ, in defavoarea bancilor, astfel incit, pentru a nu-si pierde clientii, acestea au inceput sa inoveze produse bancare in avalansa, atit pe partea de creditare, cit si pentru economisire. Se face o veritabila risipa de imaginatie pentru a compensa efectele cauzate de evolutia dobinzilor. Produsele si serviciile sint adaptate pentru toate segmentele de public, de la studenti la oameni de afaceri, de la creditul pentru studii sau pentru vacanta, masina pina la cel ipotecar sau imobiliar. Creditele se acorda in lei sau in valuta, cu dobinda fixa sau variabila, iar perioada de creditare creste din ce in ce mai mult.

Pentru ca inflatia este in scadere, nici dobinzile nu mai sint ce-au fost. Bancile comerciale din Romania sint fortate sa isi schimbe strategia. Lupta pentru cota de piata nu se va mai duce cu arma dobinzii, ci cu arsenalul serviciilor oferite celor cu cont deschis in banca.

Ani buni, romanii si-au pus banii in banca doar pentru a se pune la adapost de cresterea preturilor si pentru a incasa ceva in plus peste aceasta crestere. Dobinda acumulata lunar la depozite a permis celor economi sa treaca mai usor peste socurile inflationiste postdecembriste. Inflatia mare a stimulat economisirea, in schimb a sugrumat creditul. De la inceputul anului 2005, asistam la un fenomen invers, care marcheaza intrarea sistemului bancar intr-o normalitate cu care romanii nu sint obisnuiti. Inca.

A apus vremea cistigurilor facile

Daca se ia in calcul inflatia, o concluzie se impune de la sine: a trecut vremea cind plasamentele in banca erau o sursa de cistig. Epoca rentabilitatii iesite din comun pentru bancile comerciale a apus, pentru ca societatile bancare romanesti se pot baza din ce in ce mai putin pe diferenta dintre dobinzile acordate clientilor si cea solicitata pentru imprumuturi. Aceasta diferenta, numita, in termeni bancari, marja de intermediere, scade vazind cu ochii. Daca in anul trecut ecartul intre cele doua tipuri de dobinzi era in medie de 8,6 puncte procentuale, in februarie 2005 acesta s-a diminuat la o medie de 5,4 puncte procentuale. Concomitent, a scazut semnificativ si nivelul ratelor de dobinda atit la depozite, cit si la credite. Aceasta inseamna pentru banci un profit mai redus si startul unei competitii pentru cota de piata, care se anunta acerba. Dobinda oferita la depozite va ramine in curind mai putin folosita, pentru pastrarea sau atragerea clientelei. Aceeasi dobinda nu-i va mai determina pe romani sa-si scoata banii de sub saltea pentru a obtine un cistig facil, ci pentru alte avantaje, oferite de un cont deschis la banca. Bancile comerciale romanesti au declansat batalia serviciilor de profil, iar pe cele care nu se vor adapta rapid la noua situatie nu le asteapta vremuri usoare.

Oferte in avalansa

Pentru a nu-si pierde clientii, bancile comerciale romanesti inoveaza produse bancare in avalansa, atit pe partea de creditare, cit si pentru economisire. Se face o veritabila risipa de imaginatie pentru a compensa efectele cauzate de evolutia dobinzilor. Produsele si serviciile sint adaptate pentru toate segmentele de public, de la studenti la oameni de afaceri, de la creditul pentru studii sau pentru vacanta, masina, pina la cel ipotecar sau imobiliar. Creditele se acorda in lei sau in valuta, cu dobinda fixa sau variabila, iar perioada de creditare creste. Sectorul de retail este cel mai vinat de banci, iar asocierile intre banci, marile retele de magazine, si nu numai, se tin lant. Cardurile de credit si debit au asociate servicii financiare din ce in ce mai complexe, in scopul fidelizarii clientilor. Arsenalul de marketing pus la bataie pe zi ce trece de banci in acest scop se imbogateste continuu. Spre exemplu, BRD Soc Gen va lansa, la sfirsitul lunii aprilie, in premiera pe piata romaneasca un program numit sugestiv Fidelitis. Clientii bancii vor fi rasplatiti daca aleg produsele si serviciile oferite de banca, in sensul ca primesc puncte care se transforma in cadouri garantate.

Bancomatul si Internetul nu intra in greva

Romanii au inca un cult pentru numerar. Daca acest cult pentru banii cash n-ar fi atit de puternic, pensionarul care n-a primit alaltaieri pensia din cauza grevei postasilor n-ar fi spart geamul la oficiu. Cu conditia sa stie ca bancomatul si Internetul nu intra in greva. Cardurile oferite astazi de bancile romanesti acorda deja nu doar posibilitatea incasarii unor venituri cuvenite, precum pensiile si salariile, ci si pachete de servicii asociate, precum asigurari medicale pentru calatorii in strainatate, servicii de urgenta sau reduceri la serviciile de cazare in hoteluri. Un cont deschis in banca, plus posibilitatile uriase oferite de Internet si comunicatiile mobile inseamna o simplificare serioasa a vietii de zi cu zi. Noile produse din gama serviciilor bancare la distanta, precum Mobile-Banking sau Internet Banking, oferite de principalele banci romanesti, permit efectuarea unei multitudini de operatiuni. Plata facturilor de pe telefonul mobil, transferul intre conturile de card si cele de depozit sau de credit, indiferent de moneda in care acestea sint exprimate, sint deja existente in oferta bancilor comerciale care opereaza in Romania. Prin Internet se pot accesa, de asemenea, 24 de ore din 24, sapte zile pe saptamina, conturile din banca, in scopul efectuarii de plati si transferuri.

3,7 miliarde de dolari, tranzactionati pe cardurile Maestro si MasterCard

Anul trecut, posesorii de carduri Maestro si Mastercard au efectuat peste 63 de milioane de tranzactii, ce au insumat peste 3,7 miliarde de dolari, informeaza Mastercard Europe. Astfel, volumul brut al tranzactiilor cu cardurile Mastercard a fost de 390 de milioane de dolari, fiind inregistrate un numar de 410.000 de carduri, cu 58,6% mai multe decit in aceeasi perioada a anului anterior. Cresteri ale numarului de carduri au fost semnalate si in cazul marcii Maestro, pe care s-au tranzactionat 3,34 miliarde de dolari. Numarul de carduri Maestro se ridica la peste 2,7 milioane, in crestere fata de anul anterior cu 17,61%. Anul trecut a fost influentat in mod evident de segmentul cardurilor de credit standard si premium, emise sub marca Mastercard. Toate bancile majore din Romania au lansat sau au sustinut puternic prin campanii de promovare aceste tipuri de carduri, sustine Denisa Mateescu, Mastercard Operations Manager Romania.

In prezent, exista aproximativ 20.000 de locatii de acceptare pentru cardurile Mastercard si 14.300 pentru Maestro.
Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară.În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Finanțe - Bănci »


Setari Cookie-uri