Vocile mediului de afaceri impotriva OUG 114 se inmultesc si capata greutate pe masura ce studii tot mai aprofundate sunt elaborate si scot la iveala efectele dezastruoase pe care actul normativ le are asupra economiei si, implicit, asupra populatiei care va plati, in final, toate taxele impuse. Intre timp, Ordonanta este pe punctul de a fi adoptata tacit in Senat, fara a suferi modificari.

In cazul in care nu va fi dezbatuta, Ordonanta se va adopta tacit in Senat in data de 1 martie. Opozitia acuza coalitia de guvernare ca refuza dezbaterea actului normativ pentru ca o dezbatere ar arata “cat de nociva este aceasta Ordonanta pentru Romania”.

La randul sau, Ministrul Finantelor Publoice, Eugen Teodorovici, a declarat ca isi doreste ca Ordonanta sa fie dezbatuta in Camera Deputatilor, pentru ca in Senat nu este suficient timp, iar amendamentele sunt numeroase.

In paralel, Ordonanta a fost discutata in Guvern, insa nu s-a ajuns la o concluzie clara cu privire la modul in care va fi (daca va fi) modificata. Promisiunile sunt multe, insa temerea mediului de afaceri este ca actul normativ va fi modificat tot prin Ordonanta, fara o dezbatere reala in Parlament. Printre promisiunile avansate de reprezentantii guvernarii se numara renuntarea la taxa impusa companiilor din energie sau, in cazul bancilor, scoaterea anumitor active de sub incidenta taxei pe active si chiar modificarea acesteia. Pana la varianta finala, insa, persista confuzia.

Ce spun economistii?

Intre timp, tot mai multi economisti si organizatii avertizeaza cu privire la impactul acestei reglementari in economie. Banca Nationala a Romaniei, Bursa de Valori Bucuresti, Asociatia pentru Pensiile Administrate Privat, Asociatia Romana a Companiilor de Explorare si Productie Petroliera (ROPEPCA), reprezentanti ai companiilor din cosntructii sunt doar cateva exemple in acest sens.

Citeste si:
Florin Citu promite modificarea infamei OUG 114
Florin Citu promite...

Acestia sustin, la unison, ca masurile cuprinse in Ordonanta afecteaza puternic profitabilitatea companiilor din energie, telecom, banci si pot merge pana la eliminarea de pe piata a societatilor de administrare de fonduri de pensii Pilon II.

La randul sau, presedintele CFA Romania, Adrian Codirlasu a realizat o analiza ampla a impactului Ordonantei, din care rezulta ca taxele impuse se vor transfera in preturi.

“Prin modul de impunere al masurilor, fara consultari prealabile si lovind discretionar unele dintre cele mai mari companii care opereaza in Romania, in sectoare economice care necesita investitii substantiale, a aratat ca mediul economic romanesc este impredictibil. Acest lucru a condus la cresterea aversiunii la risc fata de Romania a investitorilor (locali si straini). Taxele indirecte impuse prin OUG 114 asupra sectorului energiei si telecom se vor transfera in preturi. Chiar si in conditiile in care preturile la consumator sunt plafonate, tot vor exista efecte de runda a doua in preturi (preturile nu sunt plafonate pentru consumatorii companii, iar pentru producerea oricarui bun este nevoie de energie)”, subliniaza economistul citat.

Taxele introduse de OUG 114 si efectele lor

1. Taxa de 2% pe cifra de afaceri a companiilor care activeaza in domeniul energiei electrice si a gazelor naturale, concomitent cu plafonarea preturilor pentru consumatorii individuali. Aceste masuri vor reduce substantial profitabilitatea companiilor din sectorul energetic in doua moduri: in primul rand prin impactul direct al taxei, iar in al doilea rand prin reducerea investitiilor, decapitalizare si implicit reducerea posibilitatilor viitoare de crestere si chiar de generare de productie la nivelurile actuale.

Citeste si:
PSD a trecut de Senat proiectul prin care se sarbatoreste 10 august
PSD a trecut de Senat...

2. Taxa de 3% pe cifra de afaceri a companiilor care isi desfasoara activitatea in domeniul telecomunicatiilor. La aceasta se mai adauga taxe intre 2% si 4% din cifra de afaceri pentru companiile care prelungesc licentele actuale de telefonie mobila sau achizitioneaza licente noi. Pe langa impactul direct asupra profitabilitatii acestor companii, va exista probabil si un efect de runda a doua asupra veniturilor acestor companii cauzat de reducerea/ stoparea investitiilor precum si posibilitatea renuntarii la reinoirea licentelor 3G de telefonie mobila de catre unele companii (si revenirea la licentele 2G). Acest fapt va avea un efect de reducere consistenta a calitatii serviciilor de telefonie mobila in Romania.

3. Taxa pe activele financiare ale bancilor comerciale, a carei valoare procentuala depinde de indici de piata monetara ROBOR 3M si ROBOR 6M. La valorile actuale ale indicilor ROBOR, taxa anuala aplicabila este de 1,2%. In conditiiile in care sistemul bancar a inregistrat un randament al activelor (ROA) de 1,5% - 1,6% pe varful ciclului economic, practic, mai mult de doua treimi din profitul sistemului bancar este nationalizat de catre stat. Insa, activitatea bancara este puternic corelata cu ciclul economic. Astfel, in perioada de recesiune, sistemul bancar a fost pe pierdere, nu a fost in niciun fel ajutat de stat, iar in perioda de boom i se nationalizeaza cea mai mare parte a profitului. In aceste conditii, pe parcursul unui ciclu economic, cum randamentul activelor este mult sub valoarea taxei (randament al activelor de 0,4% - 0,6%), este un risc semnificativ ca anumite banci sa se decapitalizeze, cu impact asupra stabilitatii financicare a tarii (avand in vederea ca sistemul bancar este principala infrastructura financiara si principalul finantator din tara).

“Companiile din cele trei sectoare economice sunt cel mai bine reprezentate la Bursa de Valori Bucuresti. (...) Ca urmare, aceste masuri au un impact negativ asupra pietei de capital romanesti”, mai spune Adrian Codirlasu.

Societatile de administrare din Pilonul II, eliminate din piata

In ceea ce priveste Pilonul II de pensii private, prevederile OUG 114 conduc practic la nationalizarea de-facto a fondurilor private de pensii prin eliminarea de pe piata a societatilor de administrare, spune presedintele CFA Romania.

Citeste si:
Datoriile companiilor de stat au ajuns la 6% din PIB.Unde se duc banii
Datoriile companiilor de stat...

Aceasta situatie este cauzata de combinantia a doua masuri: reducerea drastica a veniturilor administratorilor de fonduri private de pensii si majorarea exponentiala a cerintelor de capital a administratorilor fondurilor de pensii private Pilon II. Reducerea veniturilor administratorilor s-a realizat prin plafonarea la 1% (de la 2,5%) a comisionului aplicat contributiilor lunare. Insa cea mai mare parte a acestui comision este directionata catre institutii ale statului: 0,5% este directionat catre Casa Nationala de Pensii, iar 0,3% catre Autoritatea de Supraveghere Financiara. Astfel administratorul fondului de pensii Pilon II ramane doar cu 0,2% din comisionul aplicat.

Cerintele de capital au fost crescute exponential, conform OUG 114 ajungand si la 10% din contributii.

“Combinarea celor doua masuri are potentialul de a face activitatea administratorilor de fonduri neviabila economic si sa conduca la eliminarea de pe piata a acestora”, mai spune economistul citat.

Totodata, actul normativ in integralitatea sa duce la cresterea aversiunii la risc a investitorilor fata de tara noastra, cee ace conduce la volatilitate pe pietele financiare, iar cum prima de risc a unei tari este inclusa atat in ratele de dobanda cat si in cursul de schimb, o majorare a acesteia conduce la majorarea ratelor de dobanda si deprecierea monedei locale. “Ceea ce s-a intamplat si in Romania ulterior adoptarii OUG 114/2018”, a punctat Codirlasu.

Si, cum prin OUG 114, bancii centrale i s-a redus capacitatea de a utiliza ratele de dobanda, rezulta o capacitate mai mica a bancii centrale de a interveni in favoarea cursului de schimb (Romania avand un regim de flotare controlata a cursului de schimb). Deci, implicit, ne putem astepta la o volatilitate mai mare a cursului de schimb in viitor.

Sursa foto: Shutterstock

Te-ar putea interesa si:


Mai multe articole din sectiunea Finante - Banci »



Citeste si
Final de mandat Teodorovici: Proiect de buget cu pensii majorate