Specialistii PwC Romania au analizat proiectul de Ordonanta care modifica OUG 114, pus in dezbatere publica pe site-ul Ministerului Finantelor Publice si au prezentat primele interpretari.
Noua taxa pe active, mult "indulcita" fata de precedenta
Potrivit acestora, cele mai multa modificari sunt aduse taxei pe activele bancare. In acest caz, taxa este mult diminuata, avand in vedere ca se va plati anual, nu trimestrial cum se prevedea initial, si o gama importanta de active a fost exclusa de la taxare (numerar, titluri de stat, credite cu garantie guvernamentala, credite catre autoritatile publice, credite catre alte institutii de credit). “In anumite cazuri, pentru bancile cu lichiditate ridicata, putem vorbi de active excluse in proportie de 30%”, a explicat Diana Coroaba, partener in cadrul companiei de consultanta PwC Romania.
Ea a punctat si celelalte modificari, respectiv decuplarea taxei de ROBOR, aplicarea in functie de cota de piata (0,4% pentru bancile cu cota de peste 1% si 0,2% pentru cele cu cota de piata sub 1%). La nivelul anului 2017, 17 banci aveau o cota de piata de peste 1%, a spus specialistul PwC.
In plus, bancile aflate pe pierdere contabila nu platesc taxa, iar cuantumul acesteia nu poate depasi profitul contabil al bancii.
“Se schimba complet conceptul. Noile prevederi sunt mult avantajoase fata de Ordonanta curenta, singura problema fiind modalitatea de calcul a taxei”, a punctat Coroaba.
Citeste si:
Cum se poate reduce taxa la 0
Pe de alta parte, taxa se poate reduce pana la zero, daca banca atinge anumiti indicatori de crestere a creditarii sau de reducere a marjei de dobanda.
Daca intermedierea financiara (credite acordate populatiei si societatilor comerciale) creste cu 8%, taxa scade cu 50%. In plus, daca marja bancii (diferenta dintre dobanda la creditele acordate catre popopulatie si firme si dobanda la depozitele pentru aceeleasi categorii) este de cel mult 4 puncte procentuale, taxa se poate reduce cu inca 50%. In cazul marjei, reducerea de 50% se aplica si daca aceasta scade cu 8 puncte procentuale fata de anul anterior.
“Daca bancile vor reusi sa atinga aceste doua obiective, isi pot reduce taxa la zero. In plus, taxa se reduce, proportional, si daca cele doua obiective sunt atinse partial”, a subliniat expertul PwC.
Asadar, modificarile sunt benefice, insa este esential ca acestea sa intre in vigoare pana la 31 martie, pentru ca in caz contrar bancile trebuie sa plateasca taxa pe primul trimestru dupa vechea formula.
Cu toate acestea, este greu de presupus ca bancile vor putea sa atinga tintele stabilite, avand in vedere ca in anii cu o crestere economica mai puternica nu au reusit sa creasca in aceasta masura creditarea. In plus, marja bancilor este, in mare parte (doua treimi), “consumata” de costul riscului si de costul operational. Dintr-un studiu realizat de PwC si prezentat anterior, reiese ca, din dobanda medie obtinute de banci (8% in medie pe ultimii 4 ani), 1 procent reprezinta costul finantarii, 2 puncte procentuale - costul riscului, 4 puncte procentuale - costurile operationale ale bancilor (unde intra si riscul de reglementare) si ramane 1% marja de profit, a reamintit Dorian Farcas, senior manager consultanta financiara in cadrul PwC Romania.
Citeste si:
In telecom, a parut o noua penalitate
Pentru Pilonul II, “din pacate nu avem modificari in ceea ce priveste capitalul suplimentar care trebuie adus, nici la limitarea comisioanelor de catre administratorii de pensii si virarea la bugetul de stat. Li se acorda doar amanare de 8 luni, pana la 31 decembrie 2019, pentru varsarea capitalului”, a mai spus Diana Coroaba.
In celelalte domenii, guvernantii nu au fost la fel de “generosi” cu modificarile. Sectoarele telecom si constructii au fost chiar ignorate complet (daca nu tinem cont de noua penalitate introdusa in telecom de 0,1%) de noul proiect de OUG.
“Din pacate, dialogul cu autoritatile nu a fost la cel mai inalt nivel de calitate”, a explicat Ionut Sas, care a vorbit in calitate de reprezentant al Coalitiei pentru Dezvoltare a Romaniei in dialogul cu autoritatile pe aceasta tema.
El a precizat ca singura discutie pe tema cu ministrul Comunicatiilor a avut loc in luna ianuarie, in care Coalitia a propus ca taxa de monitorizare pe cifra de afaceri perceputa in sector sa fi de “pana la 3%”, fata de 3% in OUG 114. In privinta taxei pentru licentele noi, propunerea a fost de reducere a procentului, cu conditia realizarii unor investitii in infrastructura. Niciuna din cele doua propuneri nu se regaseste in proiectul noii Ordonante.
Citeste si:
Scutirile din energie, anticoncurentiale
In domeniul energiei, sunt doua modificari mai de substanta. Prima se refera la scutirea de la plata taxei a operatorilor pe carbune, momentan, urmand ca pentru acestia sa se stabileasca un alt procent de taxa prin ordin ANRE.
“Motivul invocat pentru aceasta diferentiere este legat de faptul ca operatorii respectivi se confrunta cu probleme financiare majore. Insa aceasta abordare ar putea ridica probleme de discriminare si, implicit, de ajutor de stat necuvenit”, a explicat Andreea Mitirita, partener, Departamentul de taxe si consultanta juridica.
A doua modificare semnificativa este legata de amanarea plafonarii pretului la gaze de la 1 aprilie la 1 mai.
In constructii nu se schimba nimic
La randul sau, Daniel Anghel, partener PwC Romania, liderul Departamentului de taxe si consultanta juridica, a subliniat ca proiectul de modificare a OUG 114 reprezinta un compromis care corecteaza cateva aspecte, dar lasa multe neclaritati inca in vigoare.
“In domeniul constructiilor, spre exemplu, facilitatile oferite ar putea reprezenta un cal troian. Sunt foarte multe clarificari necesare, pentru ca in vechea ordonanta codurile CAEN (pentru care se primesc facilitati) au fost stabilite arbitrar. Sunt multe societati care au in portofoliu si astfel de activitati, dar nu reprezinta 80% din total (cum cere OUG 114 pentru a putea beneficia de scutirea de impozit pe venit si reducerea CAS -n.r.). Cu toate acestea, sunt obligate sa majoreze salariul minim brut la 3.000 de lei pentru fiecare angajat din companie (chiar daca nu este implicat in constructii). Majorarea de la 2.080 de lei la 3.000 de lei este de 44%, ceea ce reprezinta costuri total nebugetate”, a explicat Anghel.
Citeste si:
Sursa foto: Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
