Fraudele interne reprezinta cel mai des intalnit tip de frauda in cadrul bancilor, insa publicul larg nu este constient de acest lucru din moment ce astfel de probleme sunt de cele mai multe ori rezolvate intr-un cadru restrans, fara a exista o mediatizare. Numarul acestor fraude ar putea sa fie drastic redus daca bancile ar adopta tehnologia blockchain si daca ar segmenta astfel accesul angajatilor la baza de date a bancii, spune Mihai Ivascu, CEO si fondator Modex, un business care ajuta companiile sa inteleaga si sa implementeze tehnologia blockchain.

“De ce un angajat al unei agentii bancare din Brasov poate avea acces la informatiile unui client din Tulcea? Astazi, toti angajatii unei banci au acces la aceeasi baza de date, iar asta este una dintre marile probleme. Majoritatea fraudelor in banci sunt fraude interne. Bineinteles ca nicio banca nu va iesi in presa sa spuna ca a avut o frauda interna. Lucrurile sunt rezolvate in propria bucatarie. Atat timp cat exista o baze de date traditionala si un administrator de sistem, orice fel de inregistrare poate sa fie stearsa, iar de-aici rezulta fraude”, a declarat Mihai Ivascu, in cadrul conferintei Future Banking.

Acesta sustine ca prin adoptarea tehnologiei blockchain in banking, accesul angajatilor ar putea sa fie limitat strict la sucursala de care acestia apartin, sau in functie de departamentul in care lucreaza. De asemenea, tehnologia blockchain ar face extrem de dificila modificarea si compromiterea bazelor de date ale bancilor.

“Tehnologia blockchain asta iti ofera de fapt: un nivel de protecție a datelor unic, astfel încât accesul la datele personale sa fie gestionat de fiecare proprietar iar vizualizarea lor sa fie facuta doar cu acceptul acestui proprietar. Vorbim si de o segmentare a accesului, o segmentare ce poate sa fie folosita si in colaborarea dintre mai multe banci: practic bancile vor putea sa colaboreze intre ele, deschizand accesul la propriile baze de date, insa limitand totodata accesul la anumite segmente”, a explicat Ivascu.

Tehnologia blockchain a intrat in atentia publicului general odata cu cresterea popularitatii monedelor virtuale in ultimii ani. Blockchain poate sa fie vazut ca un registru digital in care sunt inregistrate tranzactiile sau seturi de date. In loc de a avea mai multe persoane (sau companii/institutii) implicate intr-o tranzactie fiecare cu propriul registru al tranzactiei (lucru care ar putea sa duca la confuzii daca datele din registrul fiecaruia difera), tehnologia blockchain creaza un registru “general”. Acest registru general nu poate sa fie modificat dupa ce o tranzactie a fost inregistrata.

Intr-un raport intern, gigantul IBM mentioneaza ca “fiecare parte implicata intr-o tranzactie trebuie sa isi dea acordul inainte ca o noua tranzactie sa fie adaugata in retea”. Sectorul bancar este unul dintre cei mai mari sustinatori ai blockchain, tehnologia fiind folosita ca un registru digital aproape imposibil de fraudat si ca o platforma de transfer moderna.

Pe ce se va concentra Asociatia Romana de Blockchain

Reprezentantii Asociatiei Romane de Blockchain spun ca in prezent se concentreaza pe elaborarea unui document care sa poata reprezenta o baza pentru viitoarea legislatie care va acoperi domeniul.

“Ne concentram initial pe STO-uri (n.red. “security token offering” ) si crearea unui cadru pentru pietele de capital digitalizate. Vrem sa construim si un glosar de termeni astfel incat, atunci cand vor exista acte aditionale peste acest framework initial, sa existe un limbaj comun. Aceasta este de fapt una dintre problemele de ordin legislativ in prezent: trebuie sa cream termeni in romana care sa fie recunoscuti de cei care legifereaza, si prin care sa putem explica atat semnificatia tehnica, cat si cea practica”, mentioneaza Adrian Stratulat, COO Swazam si director executiv al Asociatiei Romane de Blockchain.

Ca precedent legislativ, principalele surse de inspiratie pentru Asociatie vor fi jurisdictiile din Malta, Franta, Estonia si Elvetia. “Am stabilit deja un grup de lucru iar in curand vom lansa in consultare publica un draft al documentului”, concluzioneaza Adrian Stratulat.

Evenimentul Future Banking este realizat cu sprijinul lui George (inovatie BCR), ApPello si European Fund for Southeast Europe ca Gold Partners. IT Smart Systems, Filip & Company, Raiffeisen Bank Romania, Namirial Group, ING Bank Romania, PAID Analytix, Cegeka, Gemalto (o companie Thales), EY Romania, phyre, Peli Partners, TBI Bank, Patria Bank, Instant Factoring, Auka si Fintech OS sunt Silver Partners. De asmenea, evenimentul se bucura si de sprijinul FinTech Camp, Agora, First Bank si Wolf-E.

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Ionut Sisu
Ionuț Șișu scrie pentru Wall-Street.ro din anul 2011, iar în prezent ocupă funcția de redactor-șef adjunct . El și-a început activitatea în presă în 2007, în departamentul de limbă engleză al Mediafax monitorizare. În perioada 2008-2009, Ionuț a acoperit domeniile piețe de capital și finanțe personale în cadrul Business Standard, publicația de afaceri a trustului Realitatea-Cațavencu. După o scurtă perioada de timp în cadrul Corect...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Finanțe - Bănci »


Setari Cookie-uri