“Tensionarea echilibrelor macroeconomice interne se refera la 3 lucruri: marimea deficitului bugetar, marimea deficitului de cont curent si structura cresterii economice”, a explicat viceguvernatorul Liviu Voinea, in cadrul conferintei de prezentare a Raportului asupra Stabilitatii Financiare.
De ce este BNR ingrijorata? Pentru ca, desi deficitul bugetar a fost mentinut in limita a 3% din PIB (oricum mult prea mare pentru o perioada da crestere economica sustinuta), deficitul structural, acela pe care l-am inregistra in conditiile in care economia creste la nivel potential (nu ca acum, cand creste peste potential), a ajuns la 3,6% din PIB. Astfel, cand economia va decelera, deficitul bugetar (cash si ESA) va ajunge la nivelul deficitului structural, iar spatiul de manevra va fi extrem de limitat pentru autoritati in a stimula economia.
Citeste si:
Romania si-a asumat un deficit structural de 1% din PIB, care a fost atins in perioada 2013 - 2015, insa apoi ne-am indepartat de la el. In orice program de ajustare, un pas normal ar fi intoarcerea la acest deficit asumat, a subliniat Voinea.
Deficitul de cont curent, si el cel mai mare din UE, a ajuns la 4,5% din PIB in 2018 si se duce spre 5% in 2019, potrivit datelor BNR. Aceasta evolutie a fost cauzata de structura cresterii economice, bazata pe consum, care s-a alimentat din importuri.
Venituri fiscale tot mai mici, la cheltuieli tot mai mari
Si care este problema cu aceste deficite? Finantarea lor! In anii cu cea mai mare crestere economica, din 2016 incoace, veniturile fiscale incasate de statul roman au scazut constant, in timp ce cheltuielile rigide, cele cu salariile si asistenta sociala, cresc continuu, a atras atentia Liviu Voinea.
Citeste si:
“Veniturile fiscale in PIB au scazut la 25%, de la 28% in urma cu trei ani, in perioada de crestere economica. Media Uniunii Europene, in cazul veniturilor fiscale in PIB, este de 40%. Din aceasta diferenta, care nu s-a redus in ultimii ani, ci s-a accentuat, provin tensiunile despre care vorbim: veniturile, in anii de crestere economica peste potential, scad, in timp ce cheltuielile permanente cresc”, a explicat Voinea.
Potrivit raportului BNR, nivelul veniturilor fiscale in PIB in 2018 (25,3%) este aproape la fel de scazut ca in anul 2009 (25,2%), anul in care Romania a intrat in recesiunea severa cauzata de criza financiara din 2008.
In privinta cheltuielilor, situatia este chiar mai grava. Cheltuielile publice cu salariile, care au fost limitate la 7% din PIB prin acordurile cu FMI, au revenit pe crestere accelerata si chiar au depasit nivelul din 2009 (aproape 9% din PIB) inca din 2018 si se apropie de un nou record, 10% din PIB, in acest an.
Citeste si:
“Asta nu inseamna ca sunt automat foarte mari, dar sunt atunci cand le pui in corelatie cu veniturile bugetare, in special cele fiscale. Cheltuielile cu salariile sunt permanente, iar veniturile fiscale nu tin pasul”, a subliniat Voinea.
Cu finantarea deficitelor nu stam prea bine
Cu venituri atat de scazute in perioade de crestere economica si cu cheltuieli atat de ridicate (in special cele care nu pot fi reduse usor, respectiv salarii si pensii), economia romaneasca este extrem de vulnerabila la un soc cat de mic.
In aceste conditii, cele doua deficite, cel intern si cel extern, ambele prea ridicate pentru a asigura o stabilitate financiara confortabila, au determinat Banca Nationala sa claseze riscul dat de tensionarea echilibrelor macroeconomice interne pe prima pozitie, la categoria risc ridicat si in crestere, pe harta riscurilor cuprinsa in Raportul de Stabilitate Financiara realizat de BNR de doua ori pe an.
Citeste si:
Liviu Voinea a sustinut ca riscurile interne trebuie reduse, pentru a nu exacerba riscurile deja existente pe plan international.
In privinta finantarii celor doua deficite, viceguvernatorul BNR a precizat ca gradul de acoperire a deficitului de cont curent prin fluxuri ne-generatoare de datorie au scazut constant in ultimii ani, de la aproape 700% in 2014, la doar 68,9% in 2018. Totodata, in cazul defictului bugetar, asistam la o tendinta de crestere a costului de finantare din toamna lui 2016 pana in prezent.
Riscul legislativ ramane ridicat
Al doilea risc ridicat identificat de BNR este cel legat de adoptarea de initiative legislative cu impact in sectorul financiar-bancar fara realizarea unui studiu de impact si fara consultarea Bancii Centrale Europene. In aceste conditii, cadrul legislativ este incert si impredictibil. ‘Tratatul de functionare al UE obliga consultarea BCE, iar la noi nu s-a intamplat acest lucru”, a explicat Voinea.
El s-a referit in mod special la OUG 114/2018, modoficata prin OUG 19/2009, dar si la initiativele trecute prin Parlament, trei dintre acestea fiind declarat neconstitutionale.
“OUG 19 este o forma imbunatatita fata de OUG 114, dar asta nu inseamna ca e solutia optima. OUG 19 a fost doar o solutie de ajustare”, a punctat Voinea.
Harta riscurilor alcatuita de BNR in raportul de stabilitate cuprinde 5 riscuri in functie de intensitatea acestora. Fata de raportul anterior (decembrie 2018), singurul risc in scadere este cel de nerambursare (procentul din debitorii performanti care risca sa intre in incetare de plati in urmatoarele 12 luni).
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
