Cei care resping guvernele /autoritățile publice pun semnul egalului între crypto-active, numite criptomonede, și o descentralizare a sistemului financiar. Aceasta ar avea sensul să asigure anonimitate în tranzacții, să depășească reglementări și granițe, riscuri legate de cursuri de schimb, consideră Daniel Dăianu, președintele Consiliului Concurenței, care a prezentat mai multe aspecte legate de criptomonede, între care riscurile pe care acestea le aduc la adresa stabilității financiare a statelor.
Într-o opinie publicată pe blogul BNR, Daniel Dăianu a explicat că din cauza volatilității extreme a crypto-activelor, au apărut stablecoins, care se bazează pe monede emise de bănci centrale și active financiare percepute ca relativ stabile (inclusiv efecte comerciale); stablecoins pot fi considerate variante sintetice ale crypto-activelor, care urmăresc o stabilizare a cotațiilor lor. „Ironia este că activele financiare dorite că alternative la monedele emise de bănci centrale se raportează valoric tot la dolar, la euro”, a concluzionat Dăianu.
„Crypto-activele, ce au o natură speculativă pronunțată, au creat o problema majoră pentru băncile centrale prin formarea de circuite tranzacționale paralele. Nu puține bănci centrale au în vedere emiterea de monede digitale (central bank digital currency/CBDC). Banca Reglementelor Internaționale (BIS) a înființat un hub de inovație în domeniul monedelor digitale, al digitalizarii sistemului financiar; numeroase bănci centrale studiază problematica monedelor/activelor digitale. Dar aici nu este vorba în principal de o competiție între monede digitale emise de băncile centrale (drept bani publici ce oferă siguranță) și crypto active. Miza este mult mai adâncă, mai mare”, a scris Daniel Dăianu.
Citeste si:
Monedele emise de băncile centrale rămân stâlpii sistemului financiar
Numai monedele emise de băncile centrale sunt în stare să asigure funcția de „împrumutător de ultimă instanță”, care să salveze o economie în timpul crizelor, având o funcție vitală în sistemele financiare.
„Morala este că, în cele din urmă, emisiunea monetară a băncii centrale (Fed, BCE, BoJ, BoE, etc) este vitală, este cea care garantează sprijinul credibil în momente de mare ananghie. Așa s-a întâmplat în toate crizele financiare din țările dezvoltate. Se întâmplă și în momente de stres pe piețele de capital, cum a fost în martie 2020 în SUA, că și în septembrie 2019. Numai moneda de bază (outside money) a băncii centrale poate asigura funcția de împrumutător de ultima instanța (lender of last resort), fără de care nu poate funcționa un sistem financiar viabil, credibil. Dovadă cea mai clară este că în timpul crizelor, băncile comerciale nu pot emite ele moneda de baza pentru a salva sistemul, ci tot banca centrală trebuie să stea în spate, să coordoneze operațiuni de salvgardare”, potrivit președintelui Consiliului Fiscal.
Citeste si:
Criptomonedele, extensie a „sectorului financiar shadow”
Problemele legate de criptomonede reies nu doar din reglementarea precară a sectorului financiar shadow, în care intră și ele, ci și de eficiența politicii monetare, reflectată prin legătura dintre baza monetară și emisă de băncile centrale și cantitatea de monedă din sistemul respectiv.
„Crypto-activele pot fi văzute că o expansiune a „sectorului financiar umbră” (shadow), care scapă de reglementări și supraveghere, cel puțîn până acum. De ani buni autoritățile monetare s-au străduit să facă față la extinderea sectorului bancar umbră (shadow banking), ce este reprezentat de entități nebancare (ex: fonduri de investiții, giganții în domeniul high-tech - proiectul Libra al Facebook) care oferă servicii bancare și alte servicii financiare. Problema este legată nu numai de o reglementare precară a sectorului umbră, ci și de eficiența politicii monetare: de legătură între baza monetară (Mo) emisă de o banca centrală și cantitatea de monedă (ce are drept contraparte volum de credit, de alte servicii financiare) care circulă în sistem. Se știe că baza monetară emisă de o banca centrală este multiplicată de bănci comerciale, care mențin rezerve obligatorii la banca centrală în moneda locală și valută”.
Citeste si:
Monedele emise de băncile centrale vs. criptomonede
Dacă valutele de tip cripto pot să „înghețe” în cazurile de criză, doar moneda emisă de banca centrală poate avea capacitatea să deblocheze circuitele financiare, iar băncile centrale au numeroase instrumente prin care să genereze stabilitate monetară și fluidizarea circuitelor.
Daniel Dăianu susține că „băncile centrale, fie prin control cantitativ de agregate monetare, fie prin rate de dobânda ce influențează condițiile monetare/financiare pe piețe, prin injecții și extrageri de baza monetară pe piață monetară/financiară, caută să asigure stabilitatea monetară și să fluidizeze circuitele financiare. Băncile centrale își pot modifică instrumentele, regimul de politică monetară, având în vedere întreagă gama de mijloace de plata din economie și obiectivul de stabilitate a prețurilor. Dar mijloacele de plată, activele financiare, nu au aceeași lichiditate (credibilitate/prima de risc), iar unele pot de-a dreptul să „înghețe” în momente de criză. Atunci se observă că numai moneda emisă de banca centrală (outside money) poate debloca circuitele. Am în vedere bănci centrale credibile. Așa s-a întâmplat în criză financiară de acum mai bine de un deceniu, ca și în timpul pandemiei”,
Citeste si:
Crypto-activele adaugă circuite paralele la piețele reglementate și pot complică transmisia monetară. Este de presupus că nouă strategie a BCE (că și cele gândite de alte bănci centrale) privind politică monetară va avea în vedere și circuitele paralele ce sunt crate de cypto-active
Daniel Dăianu, președintele Consiliului Concurenței
Activele de stat, afectate de criptomonedele stablecoins
Stabilitatea financiară este afectată de criptomonede, unde intră și stablecoins, criptomonedele care se sprijină pe active emise/garantate de stat, pentru că în caz de șoc financiar, poate fi generată o fugă de activele ce stau în spatele stablecoins.
„În strânsă relație cu problema transmisiei monetare este stabilitatea financiară, care este și ea afectată de crypto-active, inclusiv de variantele numite stablecoins (Tether este cel mai cunoscut dintre acestea). Stablecoins au drept colateral banii emiși de bănci centrale, obligațiuni suverane, alte active financiare (ex: efecte comerciale) ce nu sunt atât de lichide precum monedele autentice (dolarul SUA în special). La un șoc puternic pe piețele financiare, poate avea loc o fugă de unele active ce stau în spatele stablecoins. O analogie poate fi făcută cu situația fondurilor monetare (money market funds) ce erau presupuse a oferi plasamente cvasi-sigure și cu volatilitate minimă, dar care, în momente de panică, au avut nevoie de intervenția Fed pentru a nu lovi stabilitatea sistemului financiar în ansamblu. S-a văzut atunci că banca centrală a SUA, Fed, a fost nevoită să acționeze și pe piață de capital că asigurător de ultima instanța (nu numai că “pacificator” al pieței, sau market maker)”, a mai transmis șeful Consiliului Fiscal.
Citeste si:
„În măsură în care stablecoins, ce sunt crypto-active, sunt reglementate, funcția lor de mijlocire a plăților ar trebui să fie însoțită de cerințe de capital și de lichiditate, așa cum se întâmplă cu băncile comerciale. Băncile centrale trebuie să colaboreze în acest sens cu autoritățile de reglementare și supraveghere ale piețelor de capital (în SUA sunt the Treasury și the Securities and Exchange Commission în principal, în UE este ESMA/The European Securities and Exchange Commission). Regulile macroprudentiale trebuie și ele să țină cont de puzderia și volumul tranzacțiilor operate cu crypto-active. Sincope pe piețe unde se folosesc masiv crypto-active pot avea efecte de revărsare (spillover effects) pe piețele reglementate, le pot contamina și cauza daune mari în lipsa unor intervenții la timp. Iar pentru că intervențiile să nu fie costisitoare pentru băncile centrale, pentru guverne în ultima instanța, este necesar că reglementarea și supravegherea crypto-activelor să fie adecvată, că regulile macroprudentiale să fie extinse, adaptate”, a scris Daniel Dăianu.
Citeste si:
Sursa foto: Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
