O puternică tendință de economisire în rândul românilor a fost stârnită de pandemie, întrucât concedierile și șomajul tehnic, care au ajuns la niveluri foarte ridicate, i-au alarmat puternic pe aceștia, după cum au arătat-o mai multe studii și alte seturi de date. Însă inflația mare, aflată în continuare pe trend ascendent, a avut un efect negativ asupra banilor economisiți și băgați în depozite bancare pentru dobânzile oferite de creditorii din piață.

Un studiu publicat de de ING la începutul anului curent arăta că 83% dintre români au găsit în economisire plasa de siguranță necesară în fața instabilității financiare cauzate de pandemie și restricțiile impuse pentru limitarea acesteia, aflându-se pe primul loc în U. Iar mod obișnuit, o parte din banii economisiți de români se duc către depozite bancare, pentru încasarea dobânzilor pe care le oferă băncile la final de an sau de interval ales de depunător (6 luni, 24 de luni, 36 de luni etc.).

Raportul Băncii Naționale a României (BNR) pe 2020 a scos în evidență faptul că, în anul pandemiei, „accelerarea creșterii plasamentelor bancare ale populației a atins 14,3%, la maximul ultimilor 11 ani”. De altfel, și din rapoartele trimestriale sau neperiodice ale băncilor au reieșit, atât pe anul 2020, cât și pe 2021, creșteri ale plasamentelor în depozite. Așadar, în anul curent și în anul precedent, românii au încercat să obțină și câștiguri, cu ajutorul băncilor, din banii pe care au ales să-i pună deoparte pentru zile negre. Cu toate astea, creșterea puternică a inflației s-a opus acestor planuri.

România are una dintre cele mai mari inflații din UE

România are una dintre cele mai mari rate ale inflației di Uniunea Europeană în acest an, iar prognozele de la începutul anului, și ele mari (autoritățile guvernamentale au vorbit inițial de atingerea unei maxime de 4,1% în decembrie 2021), au trebuit regândite după picajul relativ brusc al puterii de cumpărare a monedei din țară de la începutul acestei veri. Dacă România a sfârșit anul 2020 cu o rată a inflației de 2,1%, după prima lună din 2021 aceasta a crescut la 2,99%, pe baza creșterii prețurilor la mărfuri și servicii. În luna mai lunii mai a ajuns la 3,75%, iar o lună mai târziu, deci încă în prima jumătate a anului, inflația a atins cota de 3,94%, potrivit datelor INS, deci la un nivel la care prognozele considerau mai degrabă că va ajunge la finalul anului. Pornind de la datele din luna mai, analiștii băncilor BCR și BRD, a doua și a treia dintre cele mai mari bănci din țară, au estimat că de fapt, până la finalul anului, rata inflației va ajunge la 4,4-4,5%. Recent, cei de la BNR au fost și ei forțați să admită acest lucru.

Rata anuală a inflaţiei va creşte probabil mai pronunţat pe orizontul apropiat de timp decât s-a anticipat anterior.

Citeste si:
Firmele și populația s-au împrumutat de 388 de miliarde de lei de...
Firmele și populația s-au...

- Minuta ședinței de politică monetară a Consiliului de Administrație BNR, iulie 2021 -

Ce se întâmplă cu dobânzile la depozitele făcute de români

Pentru românii care și-au făcut depozite pe un an la începutul lui 2021 din economiile strânse în în care a începând cu perioada declanșării pandemiei, această creștere a inflației înseamnă practic anularea dobânzilor pe care trebuiau să le primească. Desigur, nu vorbim de o anulare nominală, ci de puterea de cumpărare a banilor, dar la nivel practic este același lucru. Pentru că o inflație crescută cu 1,5% în timpul anului curent este aproximativ egală dobânzilor care se oferă la depozitele pe un an de către bănci. Mai concret, Banca Transilvania, cel mai mare creditor din țară, oferă o dobândă de 1,6% pentru depozitele la 12 luni. BCR oferă o dobândă de 1,45%, BRD 1,05%, iar ING, a patra cea mai mare bancă românească îți dă 1,2% pe an la depozit. Ceea ce înseamnă că, la finalul anului, cu banii pe care i-ai plasat ca depozit, adunați cu dobânda pe care o vei primi, vei putea să cumperi la fel de puțin cât puteai să cumperi la începutul anului înainte de-ați pune banii acolo, sau chiar mai puțin, în cazurile în care dobânda pe care o oferă banca este mai mică decât nivelul de 1,5% cât va măsura inflația la final de an.

Aceste pierderi suferite de economiile populației, și chiar și de veniturile în curs, au fost admise și ele de specialiștii BNR. „O creştere mai amplă a ratei inflaţiei ar fi însă de natură să erodeze mai puternic venitul disponibil real al populaţiei, implicit să exercite efecte adverse mai mari asupra cererii de consum şi a celei agregate pe un orizont considerabil de timp”, potrivit mai multor membri ai Consiliului, citați în aceeași minută de pe luna iulie a ședinței BNR.

Citeste si:
Cîțu: Salariul mediu net lunar a crescut în 2021 mult mai rapid...
Cîțu: Salariul mediu net...
Sursa foto: Shutterstock

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Filip Bodoc
Filip este preocupat de feluritele tipuri de limbaj și de modul în care acestea însoțesc și determină legăturile indivizilor și ale comunităților și obișnuiește să își finalizeze observațiile scriind. Absolvent al Facultății de Istorie a Universității din București și specializat pe Relații Internaționale, el consideră că instituțiile de pe teritoriul unui stat – și mai cu seamă cele economice – sunt într-o strânsă întrepătrundere cu...

Te-ar putea interesa și:

Setari Cookie-uri