Diferențele dintre Rwanda și România sunt numeroase, însă unul dintre lucrurile pe care-l au în comun este implicarea IT-iștilor români în transformarea digitală a administrației publice. Abordările sunt diferite, însă pe termen lung cea asumată de către țara africană ar putea fi câștigătoare dacă țara noastră nu își trece pe hârtie o strategie de implementare cât mai clară. Despre acest subiect am discutat cu Daniel Homorodean, CEO Arxia și vicepreședinte al Cluj IT Cluster, entități implicate atât încercarea de transformare digitală a societății noastre, cât și a unor țări din Africa, America Latină sau Asia.

Daniel Homorodean este expert în digitalizarea proceselor de e-government și e-administrare, strategie și consultanță pentru digitalizarea instituțiilor. Pe întelesul tuturor, în principal, în transformarea unei administrații publice în care trebuie să stai la 3-4 cozi pentru a lua hârtii, pe care le plimbi între instituții, într-una cu mult mai puține ghișee și o interacțiune care are loc de cele mai multe ori doar online.

Este implicat în calitate de membru în Comitetul European de Standardizare (CEN), în grupurile de lucru dedicate standardelor în domeniul achizițiilor publice și facturării electronice și coordonează grupul de lucru pe Facturare Electronică din cadrul Consiliului Național pentru Transformare Digitală al Autorității pentru Digitalizarea României.

În același timp, prin intermediul Arxia derulează proiecte de transformare digitală a administrației publice în mai multe țări aflate în curs de dezvoltare, țări în care merge alături de alte companii din organizația Cluj IT Cluster.

”Sunt aproape 3 ani de când avem proiecte pe care le derulăm cu guvernul din Rwanda. Am început acum ceva vreme să ne uităm la piețele în curs de dezvoltare ca piețe de oportunitate. Nu sunt foarte multe companii românești de IT care intră pe aceaste piețe, ceea ce este păcat. Noi am ajuns să cunoaștem și să înțelegem cum funcționează mecanismele în aceste țări, vorbim de Africa, America Latină sau Asia Centrală”, povestește Daniel Homorodean într-un interviu acordat wall-street.ro.

Retail jobs

Rwanda este țara cu care au dezvoltat cel mai amplu parteneriat, țară despre care Daniel spune că și-a asumat să devină ”Singapore-ul Africii sau leul african în digitalizare”.

”Au luat lucrurile în serios și sunt foarte deschiși în definirea de strategii și realizarea de proiecte în ritm accelerat”, precizează Daniel Homorodean.

Implicarea sa și a companiei pe care o conduce în transformarea digitală a țării africane constă în consultanță și construcție de capacitate tehnică. Practic, training, transfer de cunoștințe tehnice către mediul african, pentru că, susține el, e fundamental pentru fiecare țară să-și poată dezvolta intern capacitatea de a-și defini, implementa și asigura mentenanța sistemelor.

”Au foarte puțini programatori și nici nu au cunoștințe suficient de avansate. Asta încercăm să suplinim și deja suntem în al treilea proiect de tipul acesta. Am lucrat pe multe domenii, iar acum introducem procesarea limbajului natural prin intermediul inteligenței artificiale pe limba lor națională”, povestește CEO-ul Arxia.

Citeste si:
Homorodean: IT-ul nu are nevoie de facilități fiscale, ci de...
Daniel Homorodean, Cluj IT...

Rwanda vs România: în ce țară găsești mai ușor informații pe site-urile instituțiilor publice

În proiectele anterioare s-au concentrat pe un centru de interoperabilitate, ajutându-i să-și dezvolte cunoștințe privind arhitecturile software, dar și pe adopția unui model pus la punct de către guvernul britanic privind construcția standardizată a portalului guvernamental.

”Dacă ne uităm la site-urile ministerelor din România, acestea sunt făcute în tot felul de tehnologii, unele foarte vechi, unele mai securizate, altele mai puțin. Nu există un standard tehnologic unitar de format sau de experiență a utilizatorului. Această abordare generează riscuri și costuri pentru că fiecare instituție trebuie să-și facă site-ul propriu”, explică Daniel.

Rwanda a decis ca toate instituțiile publice să-și facă site-urile după anumite standarde: folosesc aceeași tehnologie, și-au standardizat structura, modul de interacțiune, interfata etc.

”Într-un an de zile au reușit să lanseze peste 20 de site-uri pentru instituțile guvernamentale, cu o echipă de 10 oameni locali pe care i-am antrenat în acest sens și acum extind modelul la toate celelalte instituții. Costurile sunt reduse, experiența de utilizare foarte bună și au un grad ridicat de securitate”, precizează Daniel Homorodean.

Citeste si:
Cum vor schimba dronele vietile a sute de milioane de oameni
O revolutie pentru zonele...

L-am întrebat dacă pe aceste site-uri găsești o informație mai ușor decât pe cele ale guvernului din România.

”Aș îndrăzni să spun că informația se găsește mai ușor acolo (Rwanda n.r.)”, consideră Daniel, care punctează că este mult mai ușor ca administrație publică să pornești astfel de proiecte atunci când nu ai o moștenire formată din sisteme vechi, așa cum se întâmplă în România.

”Acest model ar fi bun și în România, însă ministerele și alte instituții au fost învățate că site-ul trebuie să și-l inventeze ele, că trebuie să se ocupe de toată partea tehnologică cu mai mult sau mai puțin succes”, adaugă CEO-ul Arxia.

Ce trebuie să facă România pentru a cheltui miliardele din digitalizare eficient

Această componentă de standardizare, prin care se pun practic bazele unui ”ghid” pe care autoritățile îl urmează în momentul în care digitalizează procesele, ar putea ajuta România să ajungă mai rapid pe drumul bătătorit deja de țări precum Estonia sau Danemarca.

CEO-ul Arxia consideră că bani sunt la nivelul statului pentru transformarea digitală a acestuia, însă lipsește o strategie coerentă, acel ”ghid” menționat mai sus pe care să-l urmăm pentru a nu mai incerca de fiecare dată să reinventăm roata.

Guvernul condus de Florin Cîțu propune cheltuirea a aproximativ 2,4 miliarde de euro în următorii 10 ani pentru transformarea digitală a serviciilor publice din România. Documentul a fost adoptat în luna iunie a acestui an și conține măsuri care ar putea fi finanțate și prin fondurile destinate Planului Național de Redresare și Reziliență, a cărui aprobare este așteptată pentru data de 27 septembrie, când Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, va vizita România.

Una dintre cele mai importante componente ale acestei transformări digitale ține de interoperabilitatea instituțională. Concret, comunicarea digitală între instituții și eliminarea tradiționalelor drumuri pe care românii le fac între acestea pentru a plimba hârtii din cauza faptului că nu sunt capabile să comunice între ele.

Acest drum spre interoperabilitatea instituțională este unul natural, spune CEO-ul Arxia, impus și de cadrul european și de vremuri și facilitat de tehnologie.

”Principiul once-only( o singură dată n.r.), pe care Comisia Europeană îl promovează de foarte mulți ani spune că cetățeanul trebuie să dea mediului instituțional o singură dată informațiile și apoi nicio altă instituție nu are dreptul să-i ceară aceeași informație, pentru că statul o are deja. Noi suntem foarte departe de asta, dacă ne gândim că pentru a demonstra că nu avem fapte penale trebuie să luăm un cazier și să-l ducem altei instituții”, precizează Daniel Homorodean.

Direcția e bună, dar avem probleme cu viteza

El spune că se fac pași spre această interoperabilitate, direcția e bună, viteza însă nu. Mergem foarte încet pentru că nu avem deocamdată o strategie definită concret.

”La nivel european este definit acest cadru pentru interoperabilitate, un model foarte bun care trebuie neapărat adaptat la contextul românesc, la modul în care sunt organizate instituțiile, la legislație etc”, spune Daniel Homorodean.

Deocamdată, CEO-ul Arxia vede la nivel strategic și la nivel de plan faptul că suntem doar în faza unor recomandări, date prin intermediul proiectului finalizat recent de autorități și care poartă denumirea de ”Stabilirea cadrului de dezvoltare a instrumentelor de e-guvernare (EGOV)” - SIPOCA 20.

”Recomandarăile sunt bune, dar mai departe trebuie luate și transformate în proiecte. La acest capitol suntem într-o zonă foarte provocatoare pentru instituțiile noastre”, consideră CEO-ul Arxia.

El readuce în discuție importanța unui cadru de acțiune bine documentat și standardizat al proceselor pentru a face lucrurile eficient și pentru a alinia în timp sistemele, deoarece în prezent fiecare instituție ”reinventează roata”.

Homorodean consideră că amânarea acestei probleme, mai ales că vom primi și bani în perioada următoare, ne pune pericolul de a cheltui sume importante fără sa avem un cadru eficient, situație în care la un moment dat va trebui să o luăm iar de la capăt.

”Daca pui un sistem informatic pe sub niște procese ineficiente, obții doar aplicatii ineficiente pentru care ai cheltuit o grămadă de bani(...) Bani sunt întotdeauna, au fost și vor fi, dacă facem lucrurile cu cap, nu o să avem o problemă de a finanța proiectele acestea niciodată”, adaugă CEO-ul Arxia..

În ceea ce privește consultarea statului cu industria IT Din România, această există, însă fără a se baza pe o strategie clară legată de beneficiile pe care le-ar putea aduce proiectelor.

”Anul trecut a avut loc o inițiativă a Autorității pentru Digitalizarea României de consituire a unui grup sub numele de Consiliul Național pentru Transformare Digitală -CNTD. Fac și eu parte din el, fiind coordonatorul unui grup de lucru. Probelma este că după constituire el nu s-a activat operațional. Există, dar nu este activ, ceea ce este păcat pentru că acel format ar fi putut ajuta și poate în continuare ajuta, când se va porni, ca lucrurile să se demareze” precizează Daniel Homorodean, care consideră că un astfel de cadru, mai bine organizat, ar ajuta la accelerarea proiectelor

Sursa foto: Arxia

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Armand Iliescu
Armand s-a alăturat echipei Wall-street.ro în anul 2016, an în care a și finalizat cursurile Facultății de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion . De-a lungul timpului a acoperit domenii precum FinTech, Finanțe-Bănci și Fiscalitate. A pus umărul timp de patru ani la consolidarea proiectului Future Banking , dedicat industriilor FinTech și digital banking, din poziția de Head of Growth. Tot în cadrul aceluiași proiect a dat startul emisiunii FinTech Friday,...

Te-ar putea interesa și:


Mai multe articole din secțiunea Finanțe - Bănci »


Setari Cookie-uri