România a ajuns pe locul al doilea în Uniunea Europeană la capitolul scumpiri, după ce rata inflației a atins un nivel enorm, de 7,94%, cu doar 0,06% în spatele Lituaniei. Creșterea record a inflației, la un nivel nemaiatins din 2008, a depășit chiar și așteptările deja pesimiste ale pe economiștilor din bănci, în vreme ce oficialii BNR au făcut declarații ce pot fi considerate cel puțin surprinzătoare, potrivit cărora doar câteva produse, precum cartofii sau fasolea, au dat peste cap rata medie a inflației.

Indicele prețurilor de consum (IPC) a crescut puternic în România, cu 1,8% de la lună la lună în octombrie, ducând inflația la 7,9%, ceea ce a însemnat depășirea cu mult a așteptărilor analiștilor, care dădeau o cifră de de 7,28%, potrivit unui sondaj Bloomberg în rândul economiștilor din marile bănci.

„Prețul la gaz a crescut cu 21,3% (octombrie 2021 vs. octombrie 2020), mult peste așteptări, ceea ce a dus la o eroare de 0,4% a prognozei noastre, restul diferenței (n.red. dintre prognoza BCR și datele oficiale INS) fiind pusă pe seama scumpirii anumitor produse alimentare”, menționează Ciprian Dascălu, Economist-șef al BCR, într-o notă direcționată investitorilor.

Evoluția a fost generată de o creștere amplă pe segmente principale ale economiei în luna octombrie: prețurile la alimente au crescut cu 1,1% față de luna precedentă și cu 5,3% de la an la an, din cauza produselor cu costuri volatile: legumele s-au scumpit cu 3,2% în comparație cu luna anterioară, în special cartofii (+9%), ouăle (+3,6%), precum și uleiul și grăsimile (+2,3%), cerealele și produsele de panificație (+1,4%). S-au mai scumpit notabil și alte produse alimentare, însă nu atât de puternic, explică analiștii BRD într-o notă adresată clienților.

Prețurile la produsele non-alimentare au urcat și ele cu 2,8% de la lună la lună în octombrie, cu o creștere de două cifre (11,4%) față de 2020. Această evoluție este pusă pe seama produselor principale, după ce prețul gazelor naturale a crescut cu 21,2% în comparație cu luna septembrie a acestui an, iar combustibilii cu 6,5%.

Serviciile s-au scumpit și ele față de luna anterioară, cu 0,4% pe o bază largă, mai ales în domeniul asistenței medicale, aprovizionării cu apă și sistemelor de canalizare (+0,8%) și chiriilor (+0,6%).

Poziție Produs Scumpire față de luna septembrie 2021 Scumpire față de octombrie 2020
1 Gaze

+21,23%

+46,07%

2 Cartofi

+9,67%

+18,04%

3 Combustibili

+6,48%

+23,51%
4 Fasole boabe și alte leguminoase

+4%

+4,87%
5 Ouă

+3,56%

+5,58%
6

Alte legume și conserve de legume

+3,55% +7,04%
7

Zahăr

+3,15%

+5,68%
8 Ulei comestibil

+2,34%

+26,29%
9 Margarina +1,82% +8,68%
10 Făină +1,73 +6,46

Fasolea, cartofii și energia au ajuns să dea peste cap calculele economiștilor

Adrian Vasilescu, consultant de strategie al BNR, a încercat să arate că nu Banca Națională este responsabilă pentru ritmul alert de creștere al inflației, iar măsurile adoptate până acum au fost singurele posibile și care ar avea impact asupra inflației. El a afirmat că energia și combustibili sunt considerate produse ale căror preţuri nu sunt influenţate de dobânda cheie şi chiar dacă FED (banca centrală a SUA) sau Banca Centrală Europeană ar ridica-o la 100%, nu ar reuși totuși să genereze ieftinirea acestor produse.

„Pe tot tabloul, ceea ce a determinat această inflaţie mare din luna octombrie adunăm câteva produse. Creşteri medii, fasole, creştere mare, cartofi. Atât la produse alimentare. La produse nealimentare: combustibili, tutun şi ţigări şi la servicii: apă canal, salubritate. Atât, câteva produse. Dacă le numărăm sunt 6 produse din câteva mii, dar cu creşteri extravagante, au stricat media inflaţiei şi au tulburat întregul tablou al pieţei de consum. Ce înseamnă asta? Că Banca Naţională a avut dreptate când a mărit numai cu 0,25 puncte procentuale şi nu cum a cerut sau aştepta piaţa, cu 0,50 puncte procentuale", a spus Adrian Vasilescu, citat de Agerpres.

La rândul său, purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, a declarat, după aflarea veștilor despre ultima explozie a inflației, că plafonările prețurilor la energie vor frâna întrucâtva inflația, care va reveni în forță după ce aceste efecte vor înceta și că abia atunci inflația va ajunge la „un maxim”.

„Dacă vorbim de creşterea preţurilor la energie şi combustibil asta este generală, dar avem elementele de plafonare de preţ pe energie, care au intrat în vigoare. De la 1 noiembrie vom vedea cum se vor transcrie ele în preţuri. Probabil că vom avea o uşoară descreştere a presiunii inflaţioniste până în momentul în care plafonarea va ieşi din joc, în aprilie, când vom avea probabil un maxim”, a declarat Suciu.

Măsurile BNR

Banca Națională a României a majorat dobânda cheie cu 0,25 puncte procentuale, la 1,75%, rezultat poziționat sub estimările sondajului Bloomberg printre economiștii din România, care anticipau o creștere de 0,5 puncte procentuale.

În schimb, creșterea dobânzii aferente facilității de creditare Lombard cu 0,5%, la 2,5% de către BNR s-a potrivit cu prognozele economiștilor.

„BNR va continua înăsprească politica monetară în același ritm de până acum, urmând ca la finalul ciclului, adică la mijlocul anului 2022, să fie atinsă o dobândă de 3% (n.red. rata dobânzii aferente facilității de creditare Lombard)”, a precizat Ciprian Dascălu în nota amintită.

BNR transmite că inflația va continua să crească până spre mijlocul anului viitor

Prognoza actualizată evidențiază o semnificativă înrăutățire suplimentară a perspectivei inflației pe aproape întregul orizont de prognoză, sub impactul puternic al șocurilor pe partea ofertei, în condițiile în care traiectoria prognozată a dinamicii ei anuale a fost din nou revizuită considerabil în sens ascendent, mai cu seamă pe termen scurt, a transmis BNR după întâlnirea Consiliului, din 9 noiembrie, care a hotărât creșterea dobânzii cheie, amintită mai sus.

Astfel, rata anuală a inflației este așteptată să-și prelungească trendul pronunțat crescător până spre mijlocul anului viitor, implicit să urce mai mult deasupra intervalului țintei și peste valorile previzionate anterior, în principal ca efect al majorărilor ample anticipate a fi consemnate de prețurile produselor energetice în trimestrele IV 2021 și I 2022, în contextul ascensiunii abrupte a cotațiilor internaționale, a mai transmis BNR.

Ulterior, ea va cunoaște însă o ajustare descrescătoare relativ alertă, revenind în trimestrul III 2023 în interiorul intervalului țintei, pe fondul unor ample efecte de bază, precum și în condițiile creșterii probabil mult mai lente a excedentului de cerere agregată, pe o traiectorie sensibil mai joasă decât cea prognozată în august.

Sursa foto: Shutterstock
Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Filip Bodoc
Filip este preocupat de feluritele tipuri de limbaj și de modul în care acestea însoțesc și determină legăturile indivizilor și ale comunităților și obișnuiește să își finalizeze observațiile scriind. Absolvent al Facultății de Istorie a Universității din București și specializat pe Relații Internaționale, el consideră că instituțiile de pe teritoriul unui stat – și mai cu seamă cele economice – sunt într-o strânsă întrepătrundere cu...

Te-ar putea interesa și:

Setari Cookie-uri