Există riscul ca inflația să ajungă la două cifre anul acesta sau anul viitor în țara noastră, din cauza volatilității crescute a celor trei elemente (energie, gaz și combustibili) care au avut cel mai mare impact asupra creșterii indicelui prețurilor de consum (IPC), potrivit lui Codirlașu, vicepreședintele CFA România. Această estimare depășește ultima prognoză a BNR, lansată zilele trecute, care aprecia că cel mai înalt nivel al inflației va fi de 8,6%, în trimestrul doi al anului 2022.
Codirlașu a explicat că România este dependentă de ce se întâmplă cu prețurile pe piețele internaționale, fiindcă importă mare parte din electricitate și gaz, iar prețul petrolului în sine este dictat de evoluția internațională.
„Cele trei componente care au afectat cel mai mult inflația (energia electrică, gazul și combustibilii) sunt greu de prognozat și depind de piața externă: energia electrică de ceea ce se întâmplă în UE, având în vedere că România este importator net de energie electrică, gazul natural, la fel – suntem importatori, depindem de prețurile internaționale, iar la combustibili depindem de prețul internațional al petrolului”, a declarat economistul pentru wall-street.ro.
Dincolo de acești factori externi mai este și chestiunea anticipațiilor.
Citeste si:
„Având în vedere acestea, cred că există riscul să vedem, fie anul acesta, fie anul viitor, o inflație cu două cifre”, a declarat Codirlașu.
România, A doua cea mai mare inflație din UE
România a ajuns pe locul al doilea în Uniunea Europeană la capitolul scumpiri, după ce rata inflației a atins un nivel enorm, de 7,94%, cu doar 0,06% în spatele Lituaniei, la finalul lunii octombrie..
Creșterea record a inflației, la un nivel nemaiatins din 2008, a depășit chiar și așteptările deja pesimiste ale economiștilor din bănci, în vreme ce oficialii BNR au făcut declarații ce pot fi considerate cel puțin surprinzătoare, potrivit cărora doar câteva produse, precum cartofii sau fasolea, au dat peste cap rata medie a inflației.
Indicele prețurilor de consum (IPC) a crescut puternic în România, cu 1,8% de la lună la lună în octombrie, ducând inflația la 7,9%, ceea ce a însemnat depășirea cu mult a așteptărilor analiștilor, care dădeau o cifră de de 7,28%, potrivit unui sondaj Bloomberg în rândul economiștilor din marile bănci.
Citeste si:
După publicarea datelor despre inflație de la INS, BNR a venit cu un raport prin care a estimat că inflația va scădea la 7,5% până la finalul acestui an, pentru ca să își reia cursul ascendent în anul 2022, unde va atinge un nivel maxim de 8,6% în trimestrul doi. Ulterior va începe să scadă, în viziunea economiștilor Băncii Naționale.
BNR nu a greșit mărind dobânda cheie cu doar 0,25%
Pe de altă parte, Codirlașu a apărat decizia BNR, criticată de anumite voci pentru că a majorat cu doar 0,25% dobânda cheie (de la 1,5% la 1,75%) și nu cum era așteptat, cu 0,5%. Economistul a afirmat că, laolaltă cu această majorare, BNR a făcut și alte creșteri (coridorul simetric și facilitatea de creditare Lombard), obținând, cumulativ, aceleași efecte care ar fi apărut dacă dobânda cheie creștea cu 0,5%.
Citeste si:
„BNR a majorat rata de dobândă de politică monetară cu 25 de puncte de bază și în același timp a majorat coridorul dintre facilitatea de credit și facilitatea de depozit, astfel încât diferența între facilitatea de credit și rata de politică monetară a crescut cu 25 de puncte de bază. Deci facilitatea de credit a crescut cu 50 de puncte de bază, care înseamnă de facto o majorare de 0,5 a dobânzii cheie. Pentru că atunci când se transmit în piața, ratele de dobândă cresc cu 50 de puncte de bază, datorită creșterii cu 50 de puncte de bază a facilității de credit”, a declarat vicepreședintele CFA România.
Ar fi avut același efect dacă ar fi lăsat coridorul neschimbat și ar fi majorat dobânda cheie cu 0,5%, a explicat Codirlașu. S-a ales acest mix – majorarea atât a dobânzii cheie, cât și a facilității de creditare Lombard.
Citeste si:
„Au făcut această alegere pentru a avea mai mult control asupra transmiterii ratei de dobândă în piața monetară. E cumva similar cu comportamentul băncii centrale a Poloniei. A fost o mișcare prudentă”, a declarat specialistul în economie.
Ce riscuri mai planează asupra economiei românești
Codirlașu a arătat că, dincolo de problema inflației, care va continua să crească și să afecteze România, pandemia va continua și ea să cauzeze probleme, în următoarele valuri.
„Valul patru a fost din punct de vedere medical cel mai grav dintre toate valurile pandemice și a avut un efect în a reduce creșterea economică din acest an. Pot, de asemenea, urma și alte valuri pe fondul unei populații nevaccinate, suntem pe ultimul loc în UE la rata de vaccinare și deci ne va mai lovi pandemia.
„Deficitul bugetar este o altă problemă, iar prognozele din Uniunea Europeană spun că va fi greu de redus. Aceste prognoze spun că deficitul va ajunge la 8%, peste prognoza Guvernului și peste media UE, de 6%. Totodată, pentru anul viitor, estimarea este de peste 6-6,5%, care este mult mai mare, aproape dublu decât cel care se va înregistra la nivelul UE. Acesta este un risc și face economia mai vulnerabilă în jocurile externe”, a declarat economistul.
Citeste si:
Cu privire la alte chestiuni care ar putea efecte negative asupra economiei, Codirlașu a atenționat asupra conflictelor din Estul Europei, dintre Rusia și Ucraina, precum și dinspre Polonia și Belarus.
„La nivel geopolitic vedem iarăși riscul unui război dintre Ucraina și Rusia. La fel, la granița dintre Polonia și Belarus se văd disensiuni, ar putea fi și acestea riscuri”, a declarat Codirlașu.
Sursa foto: Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
