Anii care urmează vor fi mai dificili, față de 2021 pentru problemele cu care se confruntă economia României, în special 2022, care vine cu anumite riscuri, între care se află și cel al stagflației, consideră Bogdan Căpraru, profesor universitar de Finanțe.

Despre parcursul economic al României din anul 2021, Căpraru nu crede că a fost unul ieșit din comun, nici din punct de vedere negativ, dar nici pozitiv.

„Nu aș spune că a fost un an reușit, nici unul dificil. A fost un an în care s-au declanșat unele dezechilibre, iar creșterea economică a fost datorată unei reveniri la nivelurile de dinainte de criza sanitară, având un efect în special de bază”, a transmis Bogdan Căpraru pentru wall-street.ro.

Anii următori vor reuni mai multe probleme economice cărora trebuie să li se găsească rezolvare, de aceea vor fi mai degrabă mai dificili decât anul 2021, care este pe cale să ia sfârșit.

„Cred că mai degrabă anii ce vin vor fi mai dificili, în special 2022, în lupta contra inflației, concomitent cu susținerea economiei și nevoia de consolidare bugetară. Cel mai nefericit scenariul este cel al stagflației, când avem inflație mare și o stagnare sau scădere a economiei”, spune Căpraru.

Inflația ridicată de anul acesta este un fenomen care s-a declanșat peste tot în lume, ca urmare a creșterii prețurilor la energie și a dereglărilor pe lanțurile de producție, ce au afectat oferta, a explicat profesorul.

Important este să nu se declanșeze „spirale inflaționiste”

Inflația actuală, atât în România, cât și în plan internațional, depinde de doi factori principali, la rândul lor declanșați ca urmare a pandemiei și preocupărilor privind combaterea schimbărilor climatice: evoluția prețului energiei și dereglările pe lanțurile de producție.

„Odată recâștigate echilibrele pe aceste piețe, inflația s-ar putea tempera. Important este să nu se declanșeze spirale inflaționiste, întreținute de creșteri mari ale salariilor atât în domeniul bugetar, dar și în cel privat, ca reflex pentru menținerea salariilor reale”, consideră profesorul de economie.

De asemenea, depinde cum se va acționa și asupra fundamentelor acestor dereglaje, a cauzelor, nu doar asupra efectelor, de rapiditatea în găsirea de soluții de remediere.

Nu aș putea da o cifră cu privire la nivelul inflației în 2022, dar sunt optimist și cred ca vom asista la o încetinire a ritmului de creștere

Bogdan Căpraru, profesor universitar de Finanțe

BNR a acționat moderat în privința dobânzii de politică monetară

BNR a acționat până acum cu prudență în manevrarea ratei dobânzii de politică monetară. Spre deosebire de alte bănci centrale din regiune aceasta a sporit dobânda de politică monetară de două ori în 2021 la 1,75%, pe când Banca Națională a Cehiei a majorat dobânda de 4 ori în 2021, la 2,75%, Banca Națională a Ungariei a efectuat 7 majorări de dobândă, la 2,4%, iar Banca Națională a Poloniei trei majorări în 2021, la 1,75%.

„De altfel, trebuie să reținem că de la începutul pandemiei BNR a scăzut doar de trei ori dobânda cheie cu pași de 0,25pp. Cu siguranță că vor mai fi creșteri ale dobânzii de politică monetară, dar cred că pașii nu vor fi numeroși și nu de amplitudine mare”, transmite Căpraru.

Specialistul în finanțe crede că măsurile BNR privind dobânda cheie vor evolua în funcție de ce se va întâmpla în continuare cu inflația. Dacă inflația va reveni în forță, atunci dobânda cheie va fi mărită la peste 3%.

„Ei vor urma evoluțiile inflației, dar și ale economiei, astfel încât să nu producă efecte contracționiste. Dacă ar fi să dau o cifră, cred ca aceasta va fi în jurul nivelului de 3%, poate un pic peste. În cazul în care inflația va fi tot mai virulentă, e posibil ca acest nivel să fie mai mare”, a mai spus profesorul universitar.

ROBOR și IRCC

În privința ROBOR și IRCC, a căror evoluție ține de nivelul ratei dobânzii de politică monetară, finanțistul crede că aceștia vor crește treptat, urmând cursul dobânzii cheie, controlat de BNR.

„Momentan suntem într-o zonă de dobânzi negative, însă o creștere a ratelor de dobândă ar avea efect negativ asupra creșterii economice, asupra debitorilor, asupra portofoliilor de titluri de stat și a costurilor cu care se împrumută statul pe piața internă”, spune Bogdan Căpraru.

„Vom asista la o majorare graduală a nivelului acestor doi indecși de dobândă, urmându-l pe cei ai dobânzii de politică monetară”, potrivit economistului.

Cei doi indicatori, depind în primul rând de starea de lichiditate din sistem. Sunt prețuri formate pe piața monetară interbancară și urmează evoluțiile cererii și ofertei, explică profesorul.

Opiniile exprimate sunt personale, aparținând finanțistului Bogdan Căpraru, iar ele nu implică instituțiile cu care acesta este asociat

Sursa foto: Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Filip Bodoc
Filip este preocupat de feluritele tipuri de limbaj și de modul în care acestea însoțesc și determină legăturile indivizilor și ale comunităților și obișnuiește să își finalizeze observațiile scriind. Absolvent al Facultății de Istorie a Universității din București și specializat pe Relații Internaționale, el consideră că instituțiile de pe teritoriul unui stat – și mai cu seamă cele economice – sunt într-o strânsă întrepătrundere cu...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Finanțe - Bănci »


Setari Cookie-uri