România și-a neglijat industria producătoare de alimente și s-a întors, la acest capitol, în urmă cu aproape 100 de ani, când exporta resurse brute și importa produse finite, potrivit lui Vladimir Alexandrescu, purtător de cuvânt al Institutului Național de Statistică (INS).

Problema deficitului comercial se manifestă însă în majoritatea industriilor românești, exceptând-o pe cea auto, iar antreprenorii români ar trebui să se uite înspre bulgari, care sunt cei mai mari exportatori de case de marcat la nivel mondial, dar și spre polonezi, care sunt pe locul doi global printre cei mai mari exportatori de mere, a spus și Liviu Rogojinaru, consilier al ministrului Antreprenoriatului și Turismului.

„Facem aceeași observație pe care o făceau marii economiști ai României din anii 1930 privind crudul adevăr legat de comerțul exterior al țării noastre. Ca atunci, și acum exportăm grâu și importăm făină, în condițiile în care am avut o industrie a morăritului suficient de puternică pentru a acoperi necesarul nostru”, s-a plâns Vladimir Alexandrescu, la conferința Forumul Diplomației Economice și al Exportatorilor.

România a încheiat anul 2021 cu un deficit comercial de 23,69 miliarde euro, cu 5,3 miliarde euro mai mult decât deficitul anului 2020, ceea ce înseamnă că țara noastră a exportat bunuri în valoare de 74,7 miliarde euro și a importat în schimb bunuri de 98,4 miliarde euro, potrivit datelor INS.

Industria alimentară din România a fost neglijată după 1990. Țara noastră are un deficit net de 1,7 miliarde de euro în această industrie, o zonă unde România prin tradiție era un exportator net, în viziunea purtătorului de cuvânt al INS.

Celebra făină de patiserie franțuzească, atunci când s-a inventat, în secolul XIX, avea, din cele patru componente de făină franțuzească, era și o componentă de grâu românesc. Pe atunci România exporta grâu în Franța, care era al doilea cel mai mare producător de grâu din lume

Vladimir Alexandrescu, purtător de cuvânt INS

Alexandrescu a arătat că țara noastră stătea, chiar și pe atunci, mai bine decât la nivel actual, în ciuda faptului că în prezent se află în Uniunea Europeană, având facilitatea comerțului liber și este mult mai industrializată.

Firmele mijlocii ar trebui să încerce să își vândă bunurile ori produsele și în afara țării

Pentru ele 27.000 de companii mijlocii din România ar trebui să se orienteze să își ducă și către exterior produsele, să ia modelul țărilor vecine din sudul și estul Europei, în viziunea lui Liviu Rogojinaru.

Chiar dacă economia României este alcătuită, în proporție de peste 97%, din întreprinderi mici, afacerile de dimensiuni mijlocii ar avea capacitatea să se implice și în trimiterea produselor lor către alte piețe.

„Multă lume se supără când le spun că de Paște mâncăm ouă poloneze, că în general cumpărăm mere poloneze. Polonezii au vrut să se concentreze și către exterior, și-au stabilit obiective și au ajuns, de exemplu, cel mai mare exportator de mere”, spune Rogojinaru.

Bulgaria este cel mai mare producător din lume de case de marcat, are peste 50% din producția de case de marcat, nu Japonia, nu China. Dacă nu vom imita exemplul lor, vom avea de suferit.

Liviu Rogojinaru, consilier Ministerul Antreprenoriatului și Turismului

România trebuie să aibă un proiect de țară, care să includă 5-10 industrii și produse de bază și trebuie să se concentreze asupra acestora, altfel îi va fi din ce în ce mai dificil în cele ce vor urma, crede consilierul.

„În România nu știm să ne prezentăm bine, iar acest lucru ne dăunează nu doar firmei care nu se prezintă corect, ci întregului business sau unei întregi linii de business, întrucât antreprenorii vorbesc între ei și reclama proastă circulă referitor la cei care nu știu să își promoveze cum trebuie produsele”, a spus Rogojineanu.

Statul trebuie să fie mai dinamic și mai prompt în a ajuta firmele, care la rândul lor trebuie vină în întâmpinarea statului. Antreprenorii trebuie să înțeleagă importanța unor aspecte esențiale precum dezvoltarea unui website, să se folosească de oportunități precum proiectele de informatizare/digitalizare a firmelor prin finanțări de stat.

În ultimii zece ani, România a înregistrat un constant nivel negativ al exporturilor nete, cauzate de mai mulți factori structurali, precum competitivitatea, condițiile puse la dispoziția mediului de afaceri autohton și capacitatea limitată de adaptare a antreprenoriatului pe piețele străine.

Importăm 80% din carnea pe care o consumăm, este trist pentru omul născut în țara asta, nici porcul tradițional al românilor nu îl mai creștem noi și suntem nevoiți să îl cumpărăm din afară?

Liviu Rogojinaru, consilier Ministerul Antreprenoriatului și Turismului

Numai un sfert dintre exporturile totale ale României sunt făcute de companii deținute de antreprenori români, iar acest lucru este și el unul „straniu” în viziunea lui Liviu Rogojinaru.

Pe de altă parte, România ar trebui să încurajeze exporturile de autovehicule și piese, pentru că țara noastră performează la acest capitol. În 2018, România a exportat autovehicule și componente de autovehicule de 32 de miliarde de euro, adică 47% din totalul exporturilor țării noastre din acel an.

România ocupă locul 34 în topul exportatorilor la nivel mondial, iar ponderea cea mai mare a produselor vândute în afara țării sunt autovehiculele și piesele din industria automotive.

În perioada pandemică numai trei țări în lume care au avut creștere foarte mare de exporturi - China, o creștere de 100 de miliarde de dolari, iar Irlanda, singura țară din UE dintre acestea, cu o creștere de 30 de miliarde de dolari. Cazul Chile se află între acestea trei, care a avut o creștere de un miliard de dolari a exporturilor.

Datoria externă totală a României crescut cu 7,44 miliarde de euro în 2021, în următoarea structură: datoria externă pe termen lung a însumat 97,04 miliarde de euro la 31 decembrie 2021 (72,3% din totalul datoriei externe), în creștere cu 3,7% față de 31 decembrie 2020. Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 decembrie 2021 nivelul de 37,21 miliarde euro (27,7% din totalul datoriei externe), în creștere cu 11,9% față de 31 decembrie 2020.

România suferă, de asemenea, de deficite gemene mari (deficit de cont curent și deficit bugetar), care trag în jos leul și care pun statul într-o situație dificilă pentru că atârnă „ca o piatră de moară” de moneda națională, care este sub presiunea deprecierii, potrivit unor economiști.

Sursa foto: Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Filip Bodoc
Filip este preocupat de feluritele tipuri de limbaj și de modul în care acestea însoțesc și determină legăturile indivizilor și ale comunităților și obișnuiește să își finalizeze observațiile scriind. Absolvent al Facultății de Istorie a Universității din București și specializat pe Relații Internaționale, el consideră că instituțiile de pe teritoriul unui stat – și mai cu seamă cele economice – sunt într-o strânsă întrepătrundere cu...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Finanțe - Bănci »


Setari Cookie-uri