România, ca membră a UE și NATO, intră și ea într-un regim de mobilizare specific unei economii de război vizavi de conflictul Rusia-Ucraina, chiar dacă nu a trimis soldați pe front și nu a trecut propriu-zis la raționalizări ale produselor de bază, spune Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal și profesor universitar de economie la SNSPA.
Lumea se află într-o nouă stare de Război Rece în care este implicată Rusia, după ce Moscova și-a trimis forțele în Ucraina, iar occidentalii au reacționat prin sancțiuni puternice, care au însemnat deconectarea mai multor bănci rusești de la SWITF, înghețarea rezervelor valutare în euro și dolar ale Rusiei și înghețarea activelor acestor bănci, dar și a activelor mai multor oligarhi ruși din țările occidentale.
Citeste si:
Se intră într-un nou regim de Război Rece, care poate să aibă și o alură fierbinte, dar care chiar și în această formă rece are implicații economice, sociale. (...) Noi am vorbit deja de război atunci când am definit lupta împotriva pandemiei. Deci suntem acum într-un moment de a intra într-un nou război, care are o dimensiune extrem de fierbinte și urâtă, cea ruso-ucrainiană.
Daniel Dăianu, președinte Consiliul Fiscal
Economistul vorbește despre o nouă realitate în care s-au trezit europenii, odată cu invadarea Ucrainei. Este vorba de schimbarea de paradigmă din Germania referitoare la sancționarea drastică a Rusiei și la armamentul trimis Ucrainei, care era greu de imaginat cu puțin timp în urmă, precum și cazul altor state care erau neutre își regândesc statutul.
Un exemplu concludent este Elveția, stat neutru în Al Doilea Război Mondial, dar care a intrat și ea în sfera statelor ce aplică acest regim de sancțiuni occidentale.
„România, ca stat membru al NATO și UE intră și ea într-un regim de mobilizare specific unei economii de război, chiar dacă nu avem soldați care să meargă pe front și nu suntem în stadiul să adaptăm funcționarea a economiei la ceea ce înseamnă o economie de război, nu avem o raționalizare în economie la produsele de bază, nici chiar la combustibil”, a declarat Dăianu, într-un interviu wall-street.ro.
Citeste si:
În acestă confruntare, în care Europa și NATO este implicată, dar nu pe front, ci prin training și sprijin logistic, se pot vedea componente clare de mobilizare care ne-ar duce aproape de ceea ce numim War Economy sau Kriegswirtschaft, dar nu propriu-zis, pentru că nu s-a ajuns până acolo, în viziunea profesorului.
Gazul și țițeiul nu sunt singurele resurse din Rusia cu impact asupra țărilor UE
Gazul și petrolul exportat de Rusia în Europa sunt foarte importante, însă cele două țări care se înfruntă în lupte, Rusia și Ucraina, erau și mari exportatoare de cereale în lume, iar starea actuală de război de care aceste state sunt cuprinse presupune probleme și din spectrul alimentar pentru țările europene.
Citeste si:
Observăm că acest regim al sancțiunilor a încercat să permită un flux de energie către Europa, în care există o dependență copleșitoare de aceste resurse din Rusia. Aici a fost miopia celor care au gândit că în logica globalizării trebuie să uiți de considerentele care privesc riscurile geopolitice. Europenii și-au imaginat că Rusia nu-și va permite să piardă un client atât de important precum UE.
Daniel Dăianu, președinte Consiliul Fiscal
În prezent Europa se trezește la o „realitate foarte urâtă” și va face eforturi accelerate în încercarea de a reduce copios dependența energetică de Federația Rusă. Acest lucru ar fi însă foarte dificil pe termen scurt, în viziunea lui Daniel Dăianu.
România, spre deosebire de alte țări membre ale Uniunii Europene beneficiază de resurse proprii de energie, însă acest avantaj nu a fost fructificat prin decizii strategice.
„Că noi nu am avut inteligența economică și politică de a le valorifica, de a avea o securitate mai pronunțată, este o altă poveste. Sunt alte state ale UE într-o situație mult mai complicată. Astfel contează foarte mult ce măsuri se iau și se vor lua împreună cu SUA, în raport cu Rusia, fiindcă este o confruntare – dar nu un război fierbinte, în sensul unor confruntări militare, ceea ce ar fi o catastrofă”, spune Dăianu.
Citeste si:
Dacă este frig mai poți pune o haină pe tine, dar nu te poți priva de alimente și de apă
Românii nu trebuie să se teamă de o iarnă petrecută în frig sau de o penurie de alimente, pentru că autoritățile au spus că rezervele sunt suficiente, însă atenția trebuie să rămână asupra acestor aspecte.
„Guvernul României a anunțat că stocurile de energie pentru iarna următoare sunt îndestulătoare și de asemenea stocurile strategice de alimente, de cereale sunt suficiente. Să nu uităm că rezervele strategice ale unei țări nu se rezumă la energie, ci și la alimente”, spune economistul.
Este vital ca guvernul să aibă măsuri de sprijin mai viguroase – unele deja au fost anunțate, ceea ce este foarte bine – pentru agricultura românească, pentru că dacă este frig mai poți pune o haină pe tine, dar nu te poți priva de alimente și de apă.
Citeste si:
Cotațiile pe piețele internaționale nu privesc doar țițeiul și gazul natural. Ucraina și Rusia erau mari exportatori pe piața cerealelor, porumb, grâu. Așa că implicațiile de ordin economic ale acestei confruntări sunt foarte mari.
Daniel Dăianu, președinte Consiliul Fiscal
Creșterea economică a României va fi mai mică, dacă va fi vorba de creștere
Creșterea economică a țărilor din UE va fi mai mică, dacă va fi, în contextul economic afectat de război, aspect care este aplicabil și României. Țara noastră a suferit deja un șoc negativ pe trimestrul patru (T4) din 2021, care afectat întregul rezultat al anului precedent în raport cu estimările (creșterea economică, la finalul lui 2021, a fost de numai 5,6%, după ce, în T4, PIB-ul a scăzut cu 0,5% față de T3; în comparație, estimările vorbeau de 6-7%).
Citeste si:
„Este o diferență între suferința economiei din timpul pandemiei, urmată de rebound-ul puternic din 2021 și total altceva să intri într-o confruntare fățișă, într-un nou Război Rece. Este o schimbare de regim de funcționare a economiei, chiar dacă ai spune că nu se vede încă”, a declarat Dăianu.
Există și un scenariu în care vedem stagnare a creșterii economice, alături de o inflație mai mare, inflație care era oricum îngrijorătoare, ceeea ce semnifică o combinație deloc agreabilă, potrivit președintelui Consiliului Fiscal.
Viața noastră nu se va schimba dramatic, dar condițiile de viață vor fi mai grele, iar ele se concretizează printr-o inflație persistentă
Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal
Rusia va folosi probabil Bitcoin și alte criptomonede pentru a evita sancțiunile
S-ar putea să asistăm la un război de uzură între Rusia și Ucraina, care va slăbi și Rusia, în pofida diferențelor enorme de capabilități și de resurse dintre cele două țări, pentru că Moscova poartă povara sancțiunilor Vestului.
„Vedem că oficialii europeni și de la cel mai înalt nivel al NATO se vorbește despre o perioadă lungă a războiului. Altfel spus, dacă nu se va ajunge la o încetare a ostilităților, această confruntare va fi una de uzură, pe termen mai lung, chiar dacă Federația Rusă va slăbi din cauza sancțiunilor. Ei vor căuta să eludeze din sancțiuni. Sunt convins că se va încerca și folosirea criptomonedelor în acest sens, aceste active speculative, Bitcoin și altele”, a declarat Dăianu.
Economistul spune despre valutele cripto că au fost și sunt foarte atractive pentru cei care vor să eludeze sistemul financiar oficial, cei care nu doresc transparență și prin care se finanțează și operațiuni ilegale, trafic de arme și de alte produse și servicii.
Citește și: Rușii și ucrainienii se grăbesc să-și schimbe banii în criptomonede din cauza războiului
Există și alte zone ale lumii unde nu este clar cât se vor ralia efortului spațiului euro-atlantic de impunere de sancțiuni Rusiei, aspect care rămâne a fi observat în cele ce urmează.
Sursa foto: Agerpres FOTO
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
