Prețurile foarte mari la energie vor rămâne o lungă perioadă printre noi și va trebui să ne obișnuim cu ele și cu efectele lor (scumpiri generalizate de produse), lucru care ar putea să ne facă să ne schimbăm comportamentul până la a ajunge să consumăm mai puțin, a spus Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, la conferința Wall-Street Financial Forum.

Lumea se află într-o situație sumbră, agravată de războiul din Ucraina, care a accentuat criza energetică deja existentă și care a adus, de asemenea, o gaură în aprovizionarea globală cu resursele necesare producției de alimente, în condițiile în care cele două țări beligerante au fost până acum mari exportatoare de cereale.

Dacă lucrurile se vor strica, dacă nu vom vedea o încetare a focului în Ucraina și situația va rămâne foarte încordată, s-ar putea ca în Europa să se ajungă într-un scenariu foarte urât, la raționare, care este mai severă decât raționalizarea.

Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal

Raționarea este „alocarea centralizată de cantități limitate”, adică ar putea însemna ca oamenii să poată consuma, de exemplu, carburanți doar într-o anumită măsură, fără să fie vorba doar de acest produs. Este o diferență foarte mare între raționare și raționalizare, iar în situația actuală ar putea fi vorba de raționare, ca într-o economie de război, se poate ajunge și la așa ceva, potrivit explicației economistului.

Faptul că omenirea este amenințată de o criză alimentară sau chiar de „foamete” pornind de la războiul dintre Rusia și Ucraina și a problemelor generate de acesta, a fost afirmat deja mai multe organizații internaționale și anumiți lideri importanți, anume Fondul Monetar Internațional, ONU , Programul Alimentar Mondial, și președinții Statelor Unite și Franței, Joe Biden și Emmanuel Macron.

Ceva mai rezervată, Banca Mondială admite și ea că țările sărace ar putea să aibă probleme mari legate de aprovizionarea cu cereale și deci cu alimentele care derivă din acestea.

Citește și: Coșea: România nu s-ar putea hrăni singură dacă războiul din Ucraina va lovi puternic comerțul exterior

Prețurile la energie vor rămâne foarte mari mult timp

„Prețul la energie a crescut în mod brutal și va fi mult mai mare, mult timp, pentru că sunt și problemele schimbărilor de climă. Mai este și nevoia de tranziție energetică, unde vor fi mari dificultăți pentru guverne, pentru că cetățenii sunt afectați sever și în țările bogate, unde veniturile sunt substanțiale, mult mai mari decât la noi”, a spus economistul.

Citește și: România intră și ea într-un regim de mobilizare specific unei economii de război, ca membră a UE și NATO

Statele s-au străduit să ajute populația în lupta cu facturile mari la energie, însă industria este afectată sever de aceste scumpiri, energia fiind o resursă esențială în procesul de producție. Lucrurile nu arată bine în această privință, pentru că prețurile mari la energie vor rămâne cu noi pe termen lung, a confirmat și Ion Lungu, expert în energie, în cadrul conferinței Wall-Street Financial Forum.

Acesta consideră că marele neajuns al problemei plafonărilor la energie este că vor trece și anul acesta la fel de repede cum au trecut cele cinci luni de iarnă în care s-au acordat ele, în prima schemă de ajutor pentru consumatorii casnici și non-casnici.

Ar trebui să vedem cum facem să aducem prețurile într-o zonă de sustenabilitate, suportabilitate, deși la ultimul Consiliu European s-a vorbit de actualizarea prețurilor la energie, nu de întoarcerea lor la nivelul anterior. Deci probabil că va trebui să ne obișnuim cu niște prețuri mai mari în domeniul energiei.

Ion Lungu, expert în energie

Daniel Dăianu consideră că ar fi esențial ca războiul să nu se prelungească sau cel puțin să existe un armistițiu care să contribuie la coagularea unei înțelegeri care ar putea să liniștească piețele, atât pe cea internațională a energiei, dar și pe cea a cerealelor, lucru care ar ajuta și România.

Președintele Consiliului Fiscal subliniază faptul că problema crizei din energie, care a afectat toate segmentele economiei și implicit întreaga populație a țării, trebuie rezolvată cu contribuția tuturor și că protecția din partea statului trebuie să meargă la persoanele cele mai vulnerabile, care sunt amenințate să rămână fără posibilități de subzistență.

„Lucrurile pot scăpa de sub control”

Daniel Dăianu afirmă că altfel ar putea exista reacții incontrolabile. Viziunea a mai fost exprimată anterior și de un alt economist din România, Mircea Coșea, care avertiza că vor exista mișcări sociale atunci când populația a fost lovită simultan de inflația mare cât și de facturile mari la energie, la finalul anului 2021. Din fericire, Guvernul a intervenit atunci pentru a ajuta populația vulnerabilă.

Trebuie avut în vedere ca povara acestei creșteri masive a prețurilor la energie să fie distribuită în mod echitabil, adică toată lumea să contribuie, pentru că reacțiile pot fi vehemente și lucrurile pot scăpa de sub control.

Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal

Viziunea despre țintirea precisă a ajutorului de stat pentru cei vulnerabili este împărtășită de Adrian Codirlașu, vicepreședintele CFA România, care crede că plafonările la energie trebuie să aibă limite clare, pentru a putea să lase piața să se regleze singură, prin economisirea energiei de către companii și de către populația care nu se află la limita subzistenței.

Soluția nu este în a menține această cere mare de energie și a plafona prețul, ci mai degrabă aș vedea Guvernul să-i ajute pe cei care chiar au nevoie de ajutor, dar să lase pentru restul agenților economici prețul din piață.

Adrian Codirlașu, vicepreședinte CFA România

Astfel, varianta văzută de Codirlașu pentru perioada care urmează este ca economisirea de energie de către cât mai mulți consumatori să fie unul dintre factorii prin care să fie redusă oferta. „Soluția este energia verde și eforturile de economisire, să încercăm toți să economisim cât mai multă energie”, a mai spus economistul.

Sursa foto: Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Filip Bodoc
Filip este preocupat de feluritele tipuri de limbaj și de modul în care acestea însoțesc și determină legăturile indivizilor și ale comunităților și obișnuiește să își finalizeze observațiile scriind. Absolvent al Facultății de Istorie a Universității din București și specializat pe Relații Internaționale, el consideră că instituțiile de pe teritoriul unui stat – și mai cu seamă cele economice – sunt într-o strânsă întrepătrundere cu...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Finanțe - Bănci »


Setari Cookie-uri