Banca centrală ar trebui să continue să intervină și la următoarele ședințe pentru frânarea creșterii inflației, crede Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al BNR, întrucât scumpirile au depășit cele mai negre prognoze, ducând rata inflației la 10,2% în martie, de la 8,5% în februarie.
Cea mai mare creștere a inflației de la lună la lună în ultimii ani s-a produs martie 2022, care a urcat rata acesteia cu 1,9%, chiar dacă și lunile anterioare marcaseră creșteri importante. Din nou, cel mai afectat este românul de rând, pentru că scumpirile cele mai severe au fost cele ale alimenteor.
Dobânzi crescute prea repede, prea mult, ar putea crea recesiune, dobânzi crescute prea încet ar putea tempera prea mult presiunile inflaționiste
Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație BNR
Legumele (exceptând cartofii și fasolea) s-au scumpit cu 5,85%, uleiul alimentar cu 5,8%, untul cu 5,10%, cartofii cu 4,94%, toate acestea într-o singură lună.
„Inflația a accelerat la 10,15 în martie, de la 8,53% a/a în februarie, peste mediana sondajului Bloomberg de 9,60% și 9,59% a prognozei noastre. Eroarea de prognoză din partea noastră a venit aproape exclusiv din alimentele de bază”, potrivit analizei lui Ciprian Dascălu, Economist-șef al BNR.
Cele mai importante scumpiri la alimente pe luna martie
| Poziție | Aliment | Scumpire față de februarie 2022 | Scumpire față de martie 2021 |
|---|---|---|---|
| 1 | Alte legume și conserve de legume | 5,85% | 18,12% |
| 2 | Ulei comestibil | 5,8% | 32,33% |
| 3 | Unt | 5,10% | 11,2% |
| 4 | Cartofi | 4,94% | 36,5% |
| 5 | Mălai | 4,71% | 24,35% |
| 6 | Făină | 4,65% | 21,47% |
| 7 | Carne de porc | 3,21% | 7,55% |
| 8 | Pâine | 3,02% | 16,36% |
| 9 | Margarină | 2,5% | 16,82% |
| 10 | Pește proaspăt | 2,5% | 12,7% |
BNR s-a mobilizat și a ridicat mai ferm dobânda cheie la ultimele două ședințe dedicate problemei (din februarie și din aprilie 2021), cu câte 0,5%, deși anterior acționase moderat, cu câte 0,25%, chiar dacă inflația crescuse puternic în toată a doua jumătate a anului 2021.
„Nu vrem să facem mai mult rău, nu vrem să introducem economia în recesiune, iar acțiunile prea bruște, măsurile prea bruște ar putea afecta economia, tocmai de aceea avem această strategie de gradualitate, de măsuri luate pas cu pas”, a declarat Cristian Popa într-un interviu pentru wall-street.ro.
Cu toate acestea, economistul consideră că banca centrală trebuie să intervină într-un ritm care să „împace capra cu varza”, adică în măsură atât să limiteze presiunile inflaționiste, cât și să nu bage țara în recesiune.
Perspectiva recesiunii nu este una absurdă pentru România, după ce creșterea economică s-a prăbușit în trimestrul patru din 2021, iar zilele trecute Banca Mondială a redus cu peste jumătate estimarea creșterii economice pentru țara noastră, la 1,9%, de la 4,3%, cât prognoza la începutul anului 2022.
„Încercăm să luptăm cu efectele de runda a doua ale inflației, dar nu să inducem o recesiune. Vedem deja că creșterea economică încetinește conform multor prognoze, deci căutăm echilibrul”, a mai spus Cristian Popa.
„Ar fi fost mai bine ca BNR să acționeze o dată brusc și să vadă ce se întâmplă
„Noile scumpiri nu schimbă dramatic prognozele pentru inflației, pentru că BNR spusese deja că inflația va ajunge la două cifre, la 11,2%. Lucrurile pot arăta mai rău, dar nu cu mult, ci cu 0,5-1,5%”, a declarat Dragoș Cabat, analist economic din cadrul CFA România, pentru wall-street.ro.
Lucrurile s-ar putea schimba cu adevărat dramatic în privința inflației din România în funcție de cum va evolua războiul, dacă Uniunea Europeană va renunța la petrolul și la gazul rusesc, potrivit analistului, sau dacă conflictul va mai dura.
„BNR va crește în continuare dobânda cheie cu câte 0,5% puncte la următoarele ședințe ale Consiliului de Administrație. Eu aș crește-o cu câte 0,75% sau cu 1%, dar nu sunt în board-ul BNR.
În viziunea economistului, banca centrală ar fi trebuit mai degrabă să acționeze mai puternic dintr-o singură mișcare asupra dobânzii cheie, cu 1% sau 1,5%, pentru ca apoi să aștepte câteva luni ca să vadă impactul.
Așa cum acționează acum BNR, tot crește, tot crește, impactul se va obține în mai mult timp. (...) Spre sfârșitul anului o să intrăm înspre 8,5%-9%.
Dragoș Cabat, analist CFA România
Analiștii BCR sunt mai sceptici referitor la nivelul la care se va întoarce rata inflației către finalul anului 2022, așteptându-se la 10,4%, după ce va fi atins vârful de 11,2% în luna iunie.
„Profilul inflației pe termen scurt ar trebui să fie modelat de volatilitatea ridicată a prețurilor mărfurilor și de măsurile guvernamentale antiinflaționiste, în timp ce principala ipoteză pe termen mediu este un impact limitat asupra creșterii din cauza tensiunilor geopolitice”, afirmă Ciprian Dascălu în analiza sa destinată investitorilor.
Economistul-șef al BCR crede și el că BNR va continua să mărească dobânda cheie cu câte 50 de puncte de bază, pentru ca aceasta să ajungă, de la 3%, nivelul actual (stabilit pe 4 aprilie), la 4,5% până la ședința Consiliului de Administrație din octombrie (până la acel moment vor mai fi trei ședințe - în mai, iulie și august).
Presiunile inflaționiste subiacente au rămas surprinzător de puternice. Observăm că inflația de bază atinge un vârf de 8,5% în trimestrul 3T22 și se menține peste intervalul țintă al BNR pe întregul orizont de politică de opt trimestre. Ne așteptăm la o creștere de 50 pb a ratei cheie la 3,50% de către BNR la următoarea întâlnire de stabilire a ratei din 10 mai.
Sursa foto: Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
