Modificările Codului Fiscal sunt de acum publice și, cel mai probabil, vor fi adoptate până la mijlocul lunii iulie. Cât de eficiente vor fi însă pentru a aduce bani la buget? Două rapoarte FMI pe acest subiect ridică mari semne de întrebare.
Experții Fondului Monetar Internațional au publicat, chiar în perioada când se discuta modificarea Codului Fiscal, două rapoarte tehnice care să ajute Guvernul României. Rapoartele au fost realizate la cererea Ministerului Finanțelor, deci ar fi de așteptat ca măcar o parte din concluziile lor să fie integrate în modificările Codului Fiscal (care pot fi consultate AICI).
Sistemul de taxare a proprietăților trebuie modificat radical
În ce privește taxele pe proprietate, experții FMI susțin că tot sistemul trebuie modificat, în condițiile în care aduce la buget echivalentul a 0,6% din PIB – față de o medie UE de 0,9% și 1,8% în statele OECD (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică). Una dintre marile probleme este evaluarea proprietăților. Sugestia specialiștilor Fondului este să se recurgă la un sistem de auto-evaluare în care proprietarii să încadreze imobilul sau/și terenul într-un palier de valoare. România ar trebui să renunțe la sistemul actual de calcul pe baza valorii impozabile și să treacă la unul bazat strict la valoarea de piață.
Citeste si:
O altă recomandare este ca impozitarea clădirilor și terenurilor să nu se mai facă separat, ci să fie comasată. De asemenea, se recomandă renunțarea la taxarea suplimentară a celor care dețin mai multe proprietăți, dar și la taxarea diferențiată a clădirilor rezidențiale și non-rezidențiale, dacă ambele tipuri beneficiază practic de aceleași servicii municipale.
Find more statistics at Statista
Autoritățile române sunt sfătuite să reducă la un ”minim absolut” facilitățile fiscale, dar și să îmbunătățească colectarea și gestionarea datelor privind imobilele și terenurile. De pildă, FMI recomandă crearea unui registru național al prețurilor din tranzacțiile imobiliare, gestionat de Institutul Național de Statistică și care ar fi extrem de util pentru stabilirea valorilor de piață.
Citeste si:
Ce prevăd modificările la Codul Fiscal în privința taxării proprietăților
Se regăsesc aceste recomandări în proiectul Ministerului Finanțelor? Într-o măsură destul de mică. De pildă, se precizează că pentru determinarea valorii imobilelor ”se vor utiliza valorile cuprinse în Studiile de piață referitoare la valorile orientative privind proprietățile imobiliare din România, administrate de Uniunea Națională a Notarilor Publici din România” – ceea ce recomandau și experții fondului. Pe de altă parte, în cazul clădirilor care până acum erau desemnate drept ”cu destinație mixtă”, impozitarea se va face în funcție de destinația suprafețelor cu o pondere mai mare.
De asemenea, cresc limitele minime ale cotelor de impozitare atât pentru clădirile rezidențiale, cât și pentru cele nerezidențiale. Experții Fondului recomandau ca variante pentru creșterea veniturilor statului din taxe pe proprietate ”majorarea cotelor și/sau o aproximare mai bună a valorilor de piață ale imobilelor și terenurilor prin reevaluări periodice”. Există și alte modificări la Codul Fiscal, dar în niciun caz ”reformele vaste” menționate de raportul FMI.
Citeste si:
FMI recomandă impozit progresiv
Un al doilea raport FMI se referă la impozitarea veniturilor. Experții Fondului afirmă că actualele politici – cea mai mică cotă unică din UE + cel mai mare nivel al contribuțiilor sociale – are un impact negativ asupra pieței forței de muncă și îi determină pe decidenți să introducă diverse excepții și facilități fiscale. Ca urmare, tot sistemul de impozitare a veniturilor ar trebui modificat.
Ce sugerează FMI? În primul rând, renunțarea la cota unică și introducerea unei cote de impozitare mai mari – de exemplu, 20% - pentru eșalonul de 10% cu cele mai mari venituri. O astfel de măsură ar crește veniturile la buget cu 1% din PIB. În al doilea rând, renunțarea la facilitățile acordate angajaților din IT și construcții, precum și la cele preconizate la momentul elaborării raportului pentru sectorul agricol. În al treilea rând, deduceri pentru persoanele cu cel mai mici venituri. În fine, armonizarea impozitelor pe dobânzi și dividende cu impozitul pe venit.
Citeste si:
Citește și: Impozitarea progresivă: ce este, cum o aplică alte țări și ce se discută în România
De asemenea, FMI recomandă mai multă strictețe în taxarea PFA-urilor și microîntreprinderilor și, în același timp, ”îmbunătățirea capacităților administrative ale ANAF”.
Citeste si:
Implementarea impozitului progresiv aduce provocări în ceea ce priveşte colectarea. Nu este uşor ca acest lucru să se facă imediat pentru că este nevoie ca Administraţia Fiscală să cunoască toate sursele de venit pe care o persoană le are. În acest moment informaţiile sunt sursă cu sursă. Asta ar face dificilă introducerea taxării progresive cu succes în 2023 şi ar fi mai realist ca, în condiţiile în care se ia decizia de a fi introdusă, să intre în vigoare după această dată. Dar este mai important să nu fie întârziată nicio decizie în acest sens.
Jan Kees Martijn, şeful misiunii FMI pentru România
Ce prevăd modificările la Codul Fiscal în privința impozitării veniturilor
O parte din aceste recomandări au fost preluate în proiectul de modificare a Codului Fiscal. De pildă, se prevede diminuarea plafonului de încadrare în categoria microîntreprinderilor de la o cifră de afaceri de un milion de euro, la 500.000 de euro, obligativitatea de a avea cel puțin un angajat și limitarea la 20% a veniturilor obținute din consultanță și management.
Însă, în zona crucială semnalată de experții fondului, cea a impozitului pe venit, modificările nu prevăd o eliminare completă a facilităților fiscale, ci doar o plafonare. Iar aceasta este doar pentru angajații din agricultură și industria alimentară. Nici impozitul pe dividende nu crește la 10%, cum propunea FMI, ci doar la 8%. Și, desigur, nici vorbă de impozit progresiv, despre care s-a discutat mult în coaliția de guvernare, liberalii opunându-se renunțării la cota unică.
Citeste si:
Find more statistics at Statista
Se mai prevăd și deduceri pentru cei cu salarii sub 4.500 de lei, iar angajații part-time vor plăti contribuții echivalente cu cele ale salariului minim brut pe țară. Însă raportul FMI recomanda combinarea deducerilor cu impozitul de 20% pe veniturile mari pentru o ”reformă optimă a sistemului de impozitare”. Această combinație ar face sistemul mai echitabil și mai eficient și ar dinamiza piața forței de muncă, spun experții. Numărul românilor care vor plăti taxe mai mari în urma introducerii sale ar fi puțin peste 600.000.
Însă, dat fiind că Guvernul afirmă că, după noile modificări ale Codului Fiscal, taxele și impozitele vor rămâne neschimbate pentru 3 ani, este clar că nu vom vedea prea curând reformele propuse de FMI.
Sursa foto: Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
