Cine fuge, de fapt, de plata cu cardul? Economist: Orice astfel de plată lasă urme, ANAF are acces la orice informație bancară

Unul dintre principalele motive pentru care Guvernul și ANAF susțin răspândirea utilizării plății cu cardul este pentru a lupta cu economia subterană, prin fiscalizarea banilor. Adrian Codirlașu, vicepreședintele CFA România, a explicat că fiecare plată digitală „lasă urme”, iar prin acest mod, ANAF are acces mult mai ușor la informațiile bancare.

România este campioană europeană la evaziunea prin TVA, iar asta se traduce prin nivelul încă ridicat al economiei subterane cu care se confruntă țara noastră. Chiar dacă aceste lucruri par a fi probleme ce țin de Guvern, colectarea taxelor ne impactează direct: mai puțini bani la buget înseamnă mai puține autostrăzi, un sistem medical mai prost echipat și școli insuficient de bine dotate.

Adrian Codirlașu a explicat că una dintre modificările Codului Fiscal, cea care prevede ca antreprenorii din industria comerțului care înregistrează o cifră de afaceri de peste 10.000 euro, să fie obligați să introducă ca metodă de plată, cea cu cardul (plafonul fiind scăzut de la 50.000 euro), este una bună pentru toată lumea. În primul rând, pentru consumatorii care vor putea de acum să iasă din casă doar cu cardul, dar și pentru ANAF, plățile digitale fiind mult mai ușor de urmărit, iar, prin acest mod, reducându-se evaziunea fiscală.

Citeste si:

„Cred că e foarte bună reglementarea Guvernului. Această modificare a Codului Fiscal este bună atât pentru consumator, care are mai multe modalități prin care poate să își achite produsele, cât și pentru ANAF. E adevărat, cei care făceau evaziune vor fi nemulțumiți. Orice plata cu cardul lasă urme și se vad tranzacțiile. ANAF are acces la orice informație bancară de pe teritoriul României și poate cere informații și autorităților din țările europene”, a declarat economistul Adrian Codirlașu.

Vrei să plătești cu cardul? „Doar de la 10 lei în sus!”

Sursă foto: Shutterstock

Modificările Codului Fiscal care vizează comercianții și implementarea POS va obliga magazinele din scara blocului să introducă plata prin POS. Chiar dacă pare că ne aliniem la normalitate, un fenomen observat chiar și în țările din Vestul Europei ar putea prinde rădăcini și la noi.

Citeste si:

Personal, am observat că în țările europene sunt multe buticuri care, chiar dacă se află în buricul marilor orașe, pun o sumă limită atunci când vrei să plătești cu cardul. Vrei doar o apă de 50 de cenți? e posibil să trebuiască să-ți mai cumperi ceva până la 5 euro ca să poți plăti cu cardul sau să dai o fugă până la bancomat după cash. Pentru a afla dacă acest lucru este legal, am luat legătura cu Bogdan Pătru, Government Segment Lead, Mastercard România și Croația.

„În primul rând, nu este legal. Ordonanța Guvernului 193/2002 cu modificările și completările ulterioare menționează contravențiile care se aplică comercianților care nu acceptă plata cu cardul, dacă magazinul are soluții electronice de acceptare a plăților. Vorbim de amenzi cuprinse între 5.000 și 7.500 lei”, explică Bogdan.

Citeste si:

Reprezentantul Mastercard este de părere că cei care pot schimba astfel de practici sunt consumatorii care vor refuza să plătească cash atunci când li se impune.

Participă la evenimentul Financial Forum 2023, organizat de wall-street.ro, care va avea loc pe data de 16 martie, pentru a afla de la experții financiari cele mai bune sfaturi pentru a trece peste un an dominat de inflație și incertitudine economică, dar și pentru discuta despre cele mai noi instrumente de finanțare diponibile pentru antreprenori.

România, la coada Europei când vine vorba de colectarea taxelor

Conform instituțiilor europene, țara noastră se menține pe ultimele locuri în privința procentului pe care-l reprezintă încasarea taxelor în PIB, cu puțin peste 27% (față de media europeană de aproape 42%). Stăm mai prost și decât Bulgaria în această privință, aceștia colectând taxe de peste 30% conform datelor Eurostat, pentru anul 2021.

Citeste si:

În același timp, vicepreședintele CFA România menționează că România este campioană și la evaziunea prin TVA. Acesta spune că rezolvarea acestui tip de evaziune nu va rotunji neapărat bugetul de stat, dar că aceasta este direcția firească în care trebuie să ne îndreptăm. Întrebat dacă se poate face evaziune fiscală și prin plata cu cardul, el mi-a răspuns că:

„Se poate face dacă comercianții nu emit bon, însă, ANAF-ul poate compara și investiga. Se poate face evaziune fiscală prin mai multe moduri, dar plata cu cash este un factor favorizant”, explică Adrian.

Sursă grafic: Eurostat

Raportarea mai ușoară către ANAF, care duce la o albire a economiei nu este singurul beneficiu pe care îl conferă plățile digitale. Bogdan Pătru menționează că atunci când plătim cu cardul reducem timpul de așteptare de la casele de marcat, dar ne punem și sub umbrelă potențialele plăți frauduloase.

Citeste si:

„Dacă ai pierdut sau ți-a fost furat portofelul, șansele de a recupera banii sub formă de numerar sunt scăzute. Cardul în schimb poate fi declarat pierdut/furat și blocat. Mai mult, dacă are loc o tranzacţie frauduloasă sau pe care nu am autorizat-o, ca posesor al cardului, banca poate foarte uşor să identifice, prin sistemele de securitate existente, contul și titularul contului în care au ajuns banii”, declară reprezentantul Mastercard.

Mai mult, Bogdan spune că la plata cu cardul putem beneficia de reduceri, cash-back sau bonusuri, dacă banca de la care avem cardul sau schema de plată are încheiat un parteneriat cu un magazin sau cu un restaurant.

O lume fără cash? Puțin probabil

Cu toate că specialiștii sunt de părere că plățile cu cardul au numeroase beneficii, nu se grăbesc să vadă o lume unde cash-ul va dispărea. Cu toate acestea, economistul Adrian Codirlașu este de părere că România este pregătită să renunțe la cash și că nu suntem cu nimic mai prejos decât alte țări europene la acest capitol.

Citeste si:

„Nu cred că se va renunța vreodată la cash, cred că va rămâne, dar mai cred și că România este pregătită să renunțe la numerar. Nu văd o diferență între România și alte țări. Ca și acceptare, extrem de rar am întâlnit pe cineva care să nu accepte card. Acolo unde am pățit acest lucru, am refuzat să cumpăr”, concluzionează vicepreședintele CFA România.

Sursa foto: Pixabay