Roxana Cristea, economistul care a făcut primii bani vânzând cireșe: „Contează mai puțin la ce visezi, ci unde te duce viața”

„Socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg” este expresia românească care i se potrivește mănușă Roxanei Cristea, directorul biroului de creditare al ING Bank. De la visul de a deveni diplomat, ea a ajuns să conducă unul dintre cele mai importante departamente dintr-o bancă. O discuție despre economisire, inflație, carieră și cireșe cu femeia care vrea să repare imaginea proastă a băncilor.

În luna martie, la wall-street.ro sărbătorim lidershipul feminim și ne-am propus să vă aducem în fiecare zi a acestei luni exemple de femei puternice, modele de determinare și curaj pentru toți cei din jurul lor, inclusiv bărbați; femei care ies în evidență prin succesul și prin implicarea lor, și care pot inspira și alte reprezentante ale sexului frumos nu doar să viseze, ci să și acționeze către a-și îndeplini visurile.

De când suntem mici, întrebarea „ce vrei să te faci când vei fi mare” ne gravează o responsabilitate viitoare a alegerii carierei. Fiindcă în România nu avem o programă școlară care să îndrume tinerii spre alegerea unei profesii, mulți dintre ei ajung, din băncile liceului, la facultăți unde au intrat doar fiindcă acolo mai erau locuri libere.

Cu toate că alegerea de la o vârstă fragedă a unei profesii poate să te pregătească mai bine pentru domeniul pe care îl vei profesa, Roxana Cristea este de părere că, uneori, este bine să te lași purtat de valuri.

Citeste si:

„Am terminat Facultatea de Relații Internaționale și visam la o carieră de diplomat; că voi lucra la un consulat al României dintr-o țară îndepărtată. Cu toate acestea, cred că mai puțin contează ce visezi, ci mai degrabă cum te duce viața. Nu m-am gândit că o să ajung să lucrez într-o bancă, ci mai degrabă ce mi-a plăcut întotdeauna a fost zona de interacțiune cu clienții”, a menționat Roxana Cristea.

Roxana Cristea ocupă funcția de Head of Lending Retail Banking în cadrul ING Bank. Aceasta a lucrat 15 ani în industria bancară, alăturându-se echipei ING în 2016, ca responsabil de produse și servicii de creditare pentru persoane fizice.

Cireșe, inflație și economii: Cum încep economiștii să facă bani?

Unele dintre cele mai distractive jocuri ale copilăriei aveau ca miză banii, indiferent dacă aceștia erau frunze, dulciuri sau cartonașe. Jocurile care integrează partea financiară sunt o modalitate prin care copiii au primul contact cu ceea ce înseamnă economia. Roxana mi-a spus că avea grijă să nu rămână fără bani încă din copilărie. Ea spune că primii bani pe care i-a făcut au venit din culesul de cireșe.

Citeste si:

„Cred că tot timpul am fost atentă la a nu rămâne fără rezerve. Încă din liceu, îmi aduc aminte o experiență din vacanța de vară împreună cu o prietenă. Ne-am gândit cum să facem niște bani și am mers la acțiuni de cules cireșe, undeva în apropierea zonei în care locuiam. Acolo primeai o sumă de bani în funcție de câte lădițe de cireșe culegeai”, spune reprezentantul ING.

Întrebată ce a făcut cu acea sumă de bani, Roxana mi-a spus râzând că cel mai probabil a ieșit în oraș și i-a cheltuit pe un suc.

Reprezentantul ING spune că din rațiunea economisii a ales, într-un final, cariera financiară. Ea punctează că afinitatea pentru cifre și interesul pentru mecanismele care mișcă lumea au fost lucrurile care au împins-o să lucreze într-o bancă.

Cum se aud tocurile într-o bancă: există diferențe între bărbați și femei?

În majoritatea țărilor ex-comuniste există ideea că nu există probleme de echitate salarială și incluziune, pentru că, istoric, femeile au fost încadrate în câmpul muncii cot la cot cu bărbații de câteva zeci de ani. Cu toate acestea, o analiză PwC România arată că decalajul salarial dintre bărbați și femei este de 23,3% în favoarea bărbaților. Decalajul este calculat ca raport între salariul mediu al bărbaților și cel al femeilor.

Citeste si:

Din punct de vedere sectorial, domeniul bancar înregistrează cea mai mare diferență în ceea ce privește salariul de bază (29,4%), urmat îndeaproape de tehnologie (29,1%), conform datelor PWC. Cu toate acestea, Roxana spune că în toată experiența ei din bănci, nu s-a simțit niciodată discriminată la locul de muncă.

„Personal, nu am simțit niciodată disocierea dintre bărbați și femei în ceea ce privește accesul la poziții sau la învățare. În organizațiile în care am lucrat am simțit că criteriile de meritocrație au contat întotdeauna. Nu am găsit un impediment în a accesa roluri fiindcă sunt femeie”, punctează reprezentantul ING.

Cine trebuie să spele imaginea băncilor din România? Ei bine, tot băncile

Anul 2008 a fost momentul în care imaginea întregului sistem bancar a început să șubrezească. Momentul în care bula imobiliară s-a spart, iar oamenii nu și-au mai putut achita datoriile, a rămas puternic ancorat în memoria celor cu credite în acel moment. Din acest motiv, în gura poporului am auzit tot mai des stereotipul „băncile vor să ne fure”.

Citeste si:

Roxana spune că imaginea aceasta pe care au căpătat-o băncile trebuie să fie reparată tot de bănci. Reprezentantul ING menționează că cel mai bun mecanism prin care se poate repara imaginea băncilor din România este transparentizarea operațiunilor și dialogul continuu cu clienții.

„Cred că s-au făcut progrese față de ce s-a întâmplat în criza din 2008. Încrederea se recâștigă treptat, iar băncile trebuie să vină permanent cu soluții prin care să transparentizeze termenii și condițiile clienților. Fiecare dintre băncile din România au rolul de a transaretiza condițiile de acordare a oricărui produs sau serviciu și de a dialoga mai bine cu clienții. Aceste lucruri trebuie folosite pentru a înlătura percepția proastă a românilor despre bănci”, concluzionează Roxana.