Piețele globale au încheiat primul trimestru din 2023 pe verde, după o revenire puternică condusă de perdanții din 2022, cripto și tehnologie. Inflația încetinește dramatic în Europa, susținută de scăderea prețurilor la petrol și gaze naturale, deși cifrele sunt foarte diferite de la o țară la alta. Dar acest progres este acum amenințat: într-o mișcare surprinzătoare, făcută duminică seara, OPEC+ (Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol) s-a angajat să reducă producția, cu scopul de a crește prețul petrolului. Această mișcare sporește îngrijorările legate de noi presiuni inflaționiste.
Noile reduceri ale producției de petrol decise de OPEC+ sunt estimate la 1,16 milioane de barili pe zi începând cu luna mai și până la sfârșitul anului 2023. Cele mai mari scăderi vin din partea Arabiei Saudite și a Rusiei - 500.000 de barili pe zi fiecare, urmate de Irak - 211.000, Emiratele Arabe Unite - 144.000 și Kuweit - 128.000. Analiștii estimează că aceste măsuri ar putea crește prețul petrolului cu 10 dolari pe baril. Piața futures cotează țițeiul Brent cu livrare în iunie la peste 84 de dolari pe baril, în creștere cu 5 dolari față de închiderea de vineri. Producătorii OPEC+ conveniseră deja asupra unor reduceri de 2 milioane de barili pe zi până la sfârșitul acestui an. Noile reduceri au ca scop să ajute prețul țițeiului să își continue creșterea de la minimul ultimelor 15 luni atins la jumătatea lunii martie.
Între timp, inflația europeană a înregistrat o scădere mai mare decât se preconiza, determinată de energie, până la 6,9%, de la 8,5% anterior, prețurile gazelor naturale fiind cu 85% mai reduse față de maximele de anul trecut. Aceasta este o a cincea scădere consecutivă, dar ascunde și o realitate îngrijorătoare: inflația de bază a înregistrat o nouă creștere la 5,7%. Aceste creșteri de prețuri se află la niveluri record și sunt determinate de evoluția salariilor și de creșterile prețurilor la alimente.
Este probabil ca situația actuală să mențină Banca Centrală Europeană (BCE) pe linia creșterii ratelor dobânzii și să susțină efortul monedei euro de a atinge nivelul cheie de 1,10 față de dolar. Sarcina BCE va fi din ce în ce mai complicată din cauza inflației variate din Europa, de la creșterile de prețuri de 3,1% din Spania la cele de 7,8% din Germania. Banca Națională a României a majorat ratele dobânzilor în T1 2023 cu doar 0,25% în ianuarie, făcând o pauză în februarie. Următoarea decizie este marți, 04.04.2023, când piața se așteaptă ca pauza să continue.
Primul trimestru din 2023 a fost unul volatil, producând o revenire spectaculoasă în ianuarie, când investitorii au reconsiderat fundamentele acțiunilor din zona de tehnologie, care au suferit scăderi majore anul trecut. Raliul a fost ajutat de cheltuielile de consum din SUA care s-au menținut la un nivel ridicat, de prăbușirea prețurilor la gaze naturale în Europa și de faptul că s-a redeschis China și a renunțat la politica sa de zero-Covid.
În februarie, au apărut însă noi îngrijorări privind scăderea reală a inflației, deoarece piețele forței de muncă au rămas tensionate, iar serviciile și salariile au evoluat în tandem. Luna martie a adus falimentele Silicon Valley Bank și Credit Suisse, ceea ce a generat temeri legate de o posibilă criză și a dus la scăderea previziunilor de creștere economică și inflație. În primul trimestru din 2023 S&P 500 a crescut cu 7,5%, în timp ce cel mai mare perdant din 2022, Nasdaq a câștigat aproape 18%. În Europa, DAX a crescut cu 12,25%, iar indicele CAC 40 Franța a crescut cu 13,11%. Și Bursa de Valori București a terminat pe verde cu o creștere de aproape 4% a principalului său indice BET.
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
