România plătește scump împrumuturile de la străini. Doar Ungaria ne depășește

România se împrumută la dobânzi foarte ridicate, țara noastră plătind a doua cea mai mare rată din Uniunea Europeană, fiind depășită doar de Ungaria. Motivele pentru care dobânzile sunt atât de ridicate pentru țara noastră vin din cauza inflației ridicate, a datoriei publice și a modului în care restituim banii, conform Alexandrei Smedoiu, președintele CFA România. Cum sunt afectați românii obișnuiți de acest lucru? Din punctul de vedere al economistului, aceștia nu sunt afectați vizibil, dar unele măsuri pentru a colecta bani la buget ar putea să se vadă în buzunarul tuturor românilor.

Datoria externă totală a României, publică şi privată, a crescut în 2022 cu 6,1 miliarde euro, la un total de 142,7 miliarde euro, arată datele publicate de BNR. Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 decembrie 2022 nivelul de 45 miliarde de euro (31,6% din totalul datoriei externe), în creştere cu 15,4% faţă de 31 decembrie 2021.

Momentan, România plătește a doua cea mai mare dobândă din Uniunea Europeană atunci când se împrumută de pe piețele financiare europene (titluri de stat cu maturitate de 10 ani). Dobânda din februarie 2023 este de 7,46%, în creștere față de luna precedentă când avea o valoare de 6,8%. Singura țară care ne întrece este Ungaria, ”contrele” dintre premierul Viktor Orban și oficialii europeni generând temeri în rândul investitorilor străini.

Citeste si:

Conform previziunilor BCR, dobânda la titlurile de stat cu maturitate de 10 ani va ajunge la nivelul de 7,5% la finalul acestui an, cifră bazată pe următoarele previziuni:

rata anuală a inflației, care rămâne ridicată pe termen scurt (14% pe an), va înregistra o scădere bruscă, cu 3 puncte procentuale în trimestrul 2 al anului 2023. Scăderea inflației vine ca urmare a ieftinirii energiei în 2023, datorită unui puternic efect de bază. BCR anticipează o rată a inflației de 7,7% la finalul acestui an.
deficitul bugetar (calculat procentual din PIB) se reduce sub 5% și se apropie astfel de nivelurile cerute de Comisia Europeană;
cererea pentru titluri de stat românești din partea investitorilor străini rămâne una ridicată;
volatilitatea ridicată a pieței persistă cel puțin în următoarele două trimestre.

Dobânzile la care se împrumută țările din Uniunea Europeană (zona non-euro)

Citeste si:

Sursă: Banca Centrală Europeană/ Comisia Europeană

*Dobânzi pentru titluri de stat cu maturități de 10 ani.

Dobânzile foarte ridicate la care se împrumută România se datorează, conform Alexandrei Smedoiu, inflației ridicate cu care se confruntă țara noastră. Aceasta a spus că nivelul inflației și indicatorii macroeconomici sunt principalele motive pentru care dobânzile sunt atât de ridicate.

„Este același motiv pentru care au crescut toate dobânzile, mai exact, inflația. Ca să putem atrage bani de la investitori, trebuie să plătim niște niște dobânzi care să le dea investitorilor randamente care acoperă inflația. Totul se trage de la inflație. Practic și statul, la fel ca un cetățean care are nevoie de bani, se prezintă pe piețele internaționale și cere investitorilor bani pentru a finanța cheltuielile statului. Atâta timp cât există inflație și investitori cer dobânzi mult mai mari la leu”, a explicat președintele CFA România.

Citeste si:

Ungaria este în prezent singura țară din UE care se împrumută mai scump decât România (dobândă de 8,23% pentru titlurile de stat cu maturitate de 10 ani), deciziile controversatului lider politic Viktor Orbán afectând în general nivelul de încredere al investitorilor străini. În ciuda dobânzii ridicare pe care România o plătește pentru împrumuturile pe termen lung, țara noastra nu se confruntă cu un deficit de încredere din partea investitorilor străini.

„Nu există o neîncredere generalizată în România. Investitorii se uită la rata inflației și la indicatorii macroeconomici: cât de greu sau ușor poate o țară să își restituie împrumuturile, dar și cât de mare este datoria publică. Aici nu stăm neapărat mai rău decât alte țări”, explică Alexandra Smedoiu.

De ce are nevoie România de acești bani? Salarii, pensii și alte datorii

Majoritatea banilor pentru care se împrumută România sunt destinați refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat. Ce înseamnă acest lucru? Că România împrumută bani pentru a-și plăti noile datorii. Alexandra Smedoiu spune că motivele principale pentru care țara noastră trebuie să se împrumute pe piețele externe sunt plata pensiilor, a salariilor, dar și a datoriilor precedente.

Citeste si:

„În principiu, România împrumută bani pentru a acoperi cheltuielile curente, principalele fiind plăți de salarii și pensii. Ce mai rămâne, se duce pentru investiții. Nu vedem niciun motiv pentru a înrăutății indicatorii macroeconomici din moment ce acești bani reintră în economie. Dacă nu aloci bani pentru investiții, nu poți vedea un efect multiplicator al acestor bani în economie”, explică ea.

Întrebarea firească pe care ne-o putem pune în aceste circumstanțe este cât de mult sunt afectați românii de dobânzile mari la care se împrumută țara noastră. Președintele CFA România menționează că românii sunt afectați de nivelul ridicat al dobânzilor, doar că acest lucru nu se vede direct.

„Românii sunt afectați de aceste dobânzi mai mari, dar nu vizibil. La bugetul de stat au crescut foarte mult costurile de finanțare. Costurile de finanțare se duc în totalul cheltuielilor de la buget. Atunci când bugetul este grevat cu cheltuieli mari de finanțare, automat, spațiul pentru celelalte cheltuieli se diminuează. Asta se traduce în pensii mai mici și salarii care nu mai pot fi crescute. Indirect, sunt afectate toate persoanele”, a declarat Alexandra Smedoiu.

Citeste si:

Dobânzile mari lovesc portofelul tuturor românilor: Am putea vedea taxe mai mari?

Conform Alexandrei Smedoiu, modalitățile pentru a aduce bani la buget sunt împrumuturile și taxele pentru populație. Aceasta spune că întărirea bugetului exclusiv prin împrumuturi ar duce la costuri crescute de finanțare și un grad de îndatorare foarte mare. Cealaltă variantă pe care o are statul este fiscalizarea economiei și creșterea taxelor.

„Atât timp cât avem deficit bugetar, mereu ne punem problema cum să îl acoperim. O variantă sunt împrumuturile, dar acestea duc în timp la costuri crescute de finanțare și un grad de îndatorare foarte mare. O altă variantă ar fi să ai mai multe taxe la bugetul de stat și asta se poate face prin fiscalizarea economiei sau creșterea taxelor. S-a întâmplat spre exemplu acum 10 ani, atunci când a crescut cota TVA-ului”, explică președintele CFA România.