Rata inflației a scăzut la nivelul de 11,2%, apropiindu-ne de momentul în care vom vedea o inflație formată dintr-o singură cifră. Cu toate că acest lucru poate părea un motiv de bucurie, Adrian Codirlașu, vicepreședintele CFA România, spune că anunțul INS nu înseamnă automat că vor scădea și prețurile. Este acest lucru ceva negativ? Nu chiar! Economistul explică de ce este sănătos să avem puțină inflație.
Rata anuală a inflației s-a redus în aprilie, conform datelor INS, ajungând la 11,2% față de 14,5% în martie și 15,5%, în februarie. Cu toate că o creștere a ratei inflației este consecutivă cu o majorare a prețurilor, atunci când se întâmplă opusul, când inflația scade, prețurile nu scad. Conform economistului Adrian Codirlașu, ar putea exista reduceri de prețuri numai dacă inflația ar atinge un nivel negativ.
„Scăderea inflației nu aduce ieftiniri. Atâta timp cât cifra este pozitivă, prețurile continuă să crească. Prețurile ar scădea doar dacă inflația ar avea o cifră negativă, fenomen care se întâmplă extrem de rar. Prețurile vor continua să crească, dar cu rate procentuale mai mici”, a declarat Adrian Codirlașu.
Sursă: INS
Scăderea a surprins economiștii. Isărescu anunță că dobânzile nu mai cresc
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a anunțat că Banca Națională și-a revizuit prognoza asupra inflației de la finalul anului. BNR a revizuit descendent, la 7,1% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an (de la 7,2% inițial) şi a menţinut estimarea de 4,2% pentru sfârşitul lui 2024 (valoarea care depășește ținta inflației de 1,5-3,5%).
Citeste si:
"Una dintre declarațiile surprinzătoare pe care le-a avut Isărescu în timpul prezentării raportului asupra inflației este aceea că dobânda cheie a ajuns deja la un nivel maxim, acela de 7%”, a declarat Valentin Tătaru, economist șef ING.
Scăderea inflației a surprins și economiștii BCR, aceștia se așteptau ca INS să anunțe o inflație de 11,6%. Specialiștii BCR și-au revizuit ținta inflației pentru finalul anului la nivelul de 7,5%. Aceștia pun scăderea inflației pe baza ieftinirii energiei electrice și a creșterii prețurilor la combustibil cu valori mai mici decât erau așteptările.
Salariile vor mai crește, dar asta pentru că există o criză a forței de muncă
Pentru a-și echilibra bugetul, angajații cer renegocieri salariale în perioada inflației, pentru a încerca să-și mențină puterea de cumpărare. Vicepreședintele CFA România spune că aceste creșteri salariale din inflație s-au băzat mai degrabă pe un deficit al forței de muncă, iar lefurile vor continua să crească în ciuda scăderii inflației.
Citeste si:
„Atâta timp cât piața muncii rămâne solidă, chiar pe o inflație în scădere, salariile ar putea să crească în continuare. Acest lucru se datorează concurenței de pe piața forței de muncă. Românii încă pleacă din țară, iar unul dintre motive este nivelul salarial”, explică economistul.
La nivelul țărilor din afara UE, România se află printre statele în care creșterea salariului a înregistrat cele mai mari creșteri. Pentru țările UE din afara zonei euro salariile au cunoscut cele mai mici majorări în Danemarca (+2,2%) și Suedia (+3,0%), în vreme ce cele mai mari creșteri salariale s-au înregistrat în Ungaria (+16,4%), Bulgaria (+15,5%), România (+12,3%) și Polonia (+11,7%).
Sursă: Eurostat
Câştigul salarial mediu net, în România, a fost de 4.554 lei în luna martie 2023, în creştere cu 284 lei (6,7%) faţă de luna februarie 2023, iar cele mai mari valori au fost înregistrate în sectorul fabricării produselor din tutun (10.989 lei), arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). La polul opus, cele mai mici valori ale salariului net au fost consemnate în sectorul hoteluri şi restaurante (2.430 lei).
Citeste si:
Sursa foto: Pixabay
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
