Scaderea abrupta a dobanzilor la lei a incurajat temerile cu privire la aparitia unei posibile inversari de trend. Chiar daca va avea loc o majorare a dobanzilor la lei, aceasta se va produce in special pe segmentul de economisire si mai putin pe cel de creditare.
In paralel, avea loc, de asemenea, o injumatatire a dobanzilor oferite de banci la economiile populatiei, care scadeau de la niveluri de 12-16% la unele de 6-11%.
Miscarea, spectaculoasa, dar si riscanta la prima vedere, prin efectele pe care le-ar putea produce (scaderea apetitului pentru economisire, incurajarea consumului si adancirea prin aceasta a deficitelor comercial si de cont curent etc.), dupa cum afirma o serie de voci autorizate din domeniul economic, in randul carora poate fi mentionat si guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, este insa pe deplin justificata de evolutia a o serie de fenomene economice.
Pe de o parte, scaderea constanta in ultimii cinci ani a ratei inflatiei la valori ce pot fi exprimate printr-o singura cifra, iar pe de alta parte presiunea exercitata de BNR pentru micsorarea atractivitatii plasamentelor in lei, in perspectiva liberalizarii contului de capital (fenomen ce s-a produs la 11 aprilie 2005) au fost factorii ce au determinat bancile sa opteze pentru niveluri astfel de joase la dobanzile la lei.
Si totusi, amplitudinea miscarii (practic o injumatatire, dupa cum deja am aratat a dobanzilor, pe ambele segmente - economisire si creditare) este de natura a ne duce cu gandul ca nu peste mult timp ar putea sa se produca o corectie, in sensul cresterii cu unul sau mai multe puncte procentuale a dobanzilor la lei, fapt subliniat de multi din actorii pietei financiare romanesti.
Stiu ca piata poate si ea sa greseasca, dar oricum ea se va corecta", declara Mugur Isarescu la una din conferintele despre politica monetara a bancii centrale a Romaniei.
Temerile referitoare la o inversare de trend in ceea ce priveste evolutia dobanzilor sunt accentuate in aceste zile cu atat mai mult, cu cat ultimele date despre inflatie (cea din luna aprilie a avut o valoare lunara de 1,8%) ne arata ca deja la multe banci, mai ales in cazul economisirii pe termen scurt (1-3 luni) avem dobanzi real negative (dobanda este mai mica decat rata inflatiei).
Cu toate acestea, nu ar trebui sa ne ingrijoreze deloc asemenea perspective, mai ales ca o eventuala crestere a dobanzilor se va face cu siguranta diferentiat pentru economisire si creditare. Pentru confirmarea acestei afirmatii sta marturie situatia actuala a sistemului bancar romanesc.
Astfel, daca ne uitam care au fost bancile care au dat tonul reducerilor de dobanzi la creditele imobiliare si/sau ipotecare, vedem ca ele au fost Alpha Bank si ING, institutii financiare ce se bazeaza mai putin pe resursele financiare provenite din atragerea economiilor de pe piata locala si mai mult pe bani din strainatate de la bancile-mama.
Ambele sunt banci care initial au fost orientate preponderent spre sectorul de corporate si la care reteaua de sucursale nu este inca foarte mare.
Mai mult, ING este una din bancile care ofera unele din cele mai mici dobanzi de pe piata bancara romaneasca la depozitele in lei (politica sa difera insa in cazul anumitor produse cum ar fi ContROL sau pentru sume mai mari de bani).
Astfel ca o eventuala crestere a dobanzilor la lei va constitui un impuls usor de absorbit si de contracarat de aceste banci si de altele de acelasi gen. Mentinerea unui nivel scazut al dobanzilor de catre anumite banci din sistem va obliga insa si restul bancilor sa pastreze niveluri reduse de dobanda pentru creditele in lei.
Cum insa alte banci sunt mult mai dependente de resursele locale, se va ajunge probabil la optiunea pentru reducerea marjelor dintre dobanzile active (cele la credite) si cele pasive (cele la depozite).
Pe de alta parte si totusi in stransa legatura cu cele mentionate ceva mai sus, putem observa ca scaderea dobanzilor la imprumuturile de consum, o componenta a creditarii mai importanta la nivelul sistemului bancar decat cea imobiliara/ipotecara se produce ceva mai lent comparativ cu dobanzile de la creditele imobiliare sau ipotecare, nivelul acestora mentinandu-se la valori de 19-32%.
Or, creditele de consum sunt oferite in special de banci cu o retea mare de sucursale, care in principiu depind si de atragerea de resurse financiare de pe piata locala.
Concurenta puternica si nivelul inca ridicat al dobanzilor la acest tip de imprumuturi va reprezenta insa un puternic stimulent pentru mentinerea actaulelor nivele de dobanda sau pentru majorari mici.
Ca urmare, se poate afirma ca o posibila majorare a dobanzilor de pe piata bancara romaneasca se va face in special pe segmentul de economisire si mai putin pe cel al creditarii, continandu-se astfel evolutia descrescatoare a diferentei dintre dobanzile active si cele pasive.
Piata poate sa greseasca
"Decuplarea intervenita intre dobanzile practicate de BNR si cele ale bancilor comerciale mi se pare riscanta. Acestea din urma cred ca au coborat prea mult, dar acesta este sentimentul pietei. Stiu insa ca piata poate si ea sa greseasca, dar oricum ea se va corecta."
Mugur Isarescu, guvernator BNR
Visa International deschide birou regional in Bucuresti
Visa International a anuntat saptamana trecuta deschiderea oficiala a biroului sau regional din Bucuresti, pentru operatiunile din Romania si Bulgaria.
"Noul birou regional ne va permite sa continuam sustinerea dezvoltarii segmentului de carduri al bancilor noastre membre si sa ne consolidam relatiile din mediul bancar local", a declarat Anne L. Cobb (foto), presedinte Visa International CEMEA, aflata la Bucuresti pentru inaugurarea noului birou Visa. Piata locala de carduri s-a maturizat in ultimii zece ani si continua sa se dezvolte in ritm rapid.
In plus, tehnologia bazata pe cip a fost introdusa in Romania in acest an. Cele mai recente date indica un progres semnificativ de la primul card Visa emis in Romania. La sfarsitul anului 1995 existau 174 carduri Visa romanesti, fata de 2,8 milioane la sfarsitul anului 2004.
Numarul de tranzactii Visa a crescut de la 834 - in 1995, la 48 milioane - la sfarsitul lui 2004. Suma totala tranzactionata pe cardurile Visa a crescut de la 349.122 dolari in 1995 la 2,8 miliarde dolari la sfarsitul anului 2004.
Numarul bancilor membre Visa in Romania a crescut de la 6 banci in 1995 la 21 de membri la sfarsitul anului fiscal incheiat in decembrie 2004.
Biroul regional Visa International din Romania este al optulea in regiunea Visa CEMEA, dupa birourile deschise in Egipt, Iordania, Rusia, Arabia Saudita, Africa de Sud, Emiratele Arabe Unite si Ucraina.
BNR retrocedeaza aurul catre BOR
Biserica Ortodoxa Romana si Banca Nationala a Romaniei au incheiat marti, 17 mai a.c., un protocol prin care se reglementeaza transferul catre parohiile si manastirile ortodoxe a obiectelor de cult si a altor bunuri din metale pretioase, care au fost depuse la BNR in baza legislatiei din perioada comunista cu privire la regimul metalelor pretioase.
Protocolul a fost semnat de Prea Fericitul Parinte Patriarh Teoctist si de dl Mugur Isarescu, guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, in prezenta unor inalti prelati ai Bisericii Ortodoxe Romane si a membrilor Consiliului de Administratie al BNR.
Patriarhia Romana, in colaborare cu BNR, va comunica centrelor eparhiale ordinea in care reprezentantii autorizati ai unitatilor bisericesti din fiecare eparhie se vor prezenta la sucursala BNR Bucuresti pentru transferarea obiectelor.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
