Ritmurile diferite n care au sczut dobnzile cerute de bnci la creditele n lei i cele pltite la depozitele constituite n lei au lsat loc bncilor pentru marje mai mari, arat datele Bncii Naionale.

La sfritul lunii martie dobnda medie pentru creditele noi acordate n lei persoanelor fizice a fost de 22,3% pe an, n scdere cu aproape cinci puncte procentuale fa de luna octombrie a anului trecut.
Totodat, dobnda medie pltit pentru depozitele noi a fost de 10,4%, cu 3,5 puncte procentuale mai mic dect n urm cu ase luni. Pentru termenele scurte, de pn la ase luni, dobnzile sunt ns mai ridicate dect aceste medii.

Pentru termenul de ase luni diferenialul de dobnd era la sfritul lui martie mai mare dect n octombrie anul trecut, chiar n condiiile n care ratele au sczut att la credite, ct i la depozite. n aceste ase luni diferena dintre dobnzile active i cele pasive a nregistrat ns unele creteri semnificative, ajungnd n februarie la aproape 16 puncte procentuale, fa de 10,2 puncte n octombrie. Dup scderile de dobnzi la credite din primvar, diferenialul s-a redus, ns numai pn la 11,5 puncte, peste nivelul din octombrie. Agregat pentru toate termenele, diferenialul de dobnd a sczut n ase luni (octombrie 2004 - martie curent) cu puin peste un punct, pn la 12 puncte procentuale.

Ritmurile difereniate de scdere a dobnzilor au permis ns bncilor s obin marje mai mari, adic profituri mai nsemnate, ceea ce s-a vzut n rezultatele peste ateptri din primul trimestru.

Aceasta n condiiile n care dobnzile la depozite au czut abrupt din ianuarie, n timp ce la credite bncile au amnat s opereze ajustri pn cnd tendina s-a confirmat. De altfel, singura scaden pentru care dobnzile la credite au cobort sub pragul de 20% pe an este cea de peste cinci ani. Majoritatea mprumuturilor cu scadene mai mari de cinci ani sunt cele imobiliare.

Bancherii spun c reducerea dobnzilor i creterea concurenei vor determina i reducerea treptat a marjelor de dobnd pe pia i, implicit, a ctigurilor din dobnzi. Astfel, urmtorul pas ar fi concentrarea pe sporirea ctigurilor din comisioane, prin mrirea rulajelor. Pn atunci ns, bncile profit din plin de beneficiile unei scderi de dobnzi care las loc pentru majorri de marje. Situaia se datoreaz i insuficientei dezvoltri a pieei i a culturii economice, majoritatea celor care economisesc neavnd la ndemn alte alternative de investire a banilor dect depozitele bancare. La fel cum cei mai muli dintre cei care doresc s se mprumute trebuie s apeleze la o banc.