BNR a decis scaderea rezervelor minime obligatorii (RMO) pentru pasivele in lei, masura pe care nu a mai luat-o de la sedinta din iulie 2005 si a mentinut dobanda de politica monetara pentru a doua luna consecutiv, la 10,25% pe an.
BNR nu a mai luat o asemenea masura din sedinta din 8 iulie 2005, cand a hotarat reducerea ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei cu scadenta mai mica de doi ani de la 18% la 16%, aceasta crescand ulterior.
Ultima schimbare aplicata RMO-urilor pentru pasivele in lei a fost decisa in iunie 2006, cand BNR a marit nivelul acestora, la 20% de la 16%. In schimb, nivelul RMO-urilor pentru pasivele in valuta nu a mai fost modificat de BNR din martie 2006, cand acesta a urcat de la 35% la 40%.
Pentru pasivele in valuta, banca centrala a decis, in sedinta de joi, 30 octombrie 2008, mentinerea nivelului actual al ratei rezervelor minime obligatorii, de 40%.
In privinta dobanzii de politica monetara, Consiliul de Administratie al BNR a decis mentinerea la un nivel de 10,25% pe an, pentru a doua luna consecutiv. In perioada octombrie 2007 - august 2008, BNR a aplicat sapte majorari succesive ale ratei dobanzii, insumand 3,25 puncte procentuale.
Analistii se asteptau la mentinerea dobanzii de politica monetara la 10,25% pe an, insa nu excludeau nici o noua urcare a acesteia, ca semnal pentru presiunile inflationiste in crestere, din cauza deciziei de majorare a salariilor si pensiilor.
In privinta rezervelor minime pentru pasivele in lei, economistii luau in calcul o asemenea decizie, care sa urce nivelul lichiditatii din piata, insa considerau ca decizia S&P de coborare a ratingului de tara reduce sansele unei astfel de hotarari din partea BNR.
BNR continua sa gestioneze lichiditatea "in vederea asigurarii unei functionari adecvate a pietei interbancare", se mai precizeaza in comunicatul institutiei.
In sedinta de joi, boardul BNR a analizat si aprobat noul raport trimestrial asupra inflatiei, care va fi prezentat intr-o conferinta de presa in 3 noiembrie si care "evalueaza contextul macroeconomic recent, analizeaza perspectivele inflatiei si identifica principalele provocari si constrangeri cu care politica monetara se va confrunta in perioada urmatoare".
Decizia de scadere a ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei vizeaza imbunatatirea gestiunii lichiditatii pe piata interbancara, in conditiile amplificarii turbulentelor de pe piata financiara internationala, pentru asigurarea unei finantari sustenabile a economiei, a anuntat BNR.
"Aceasta decizie vizeaza in principal imbunatatirea gestiunii lichiditatii de pe piata monetara interbancara, inclusiv in conditiile amplificarii turbulentelor de pe piata financiara internationala, in scopul asigurarii unei finantari sustenabile a economiei. BNR va continua gestionarea lichiditatii in vederea asigurarii unei functionari adecvate a pietei interbancare", arata comunicatul detaliat al bancii centrale.
Tinta de inflatie pentru 2008 este stabilita la 3,8%, plus sau minus un punct procentual, iar cea pe 2009 este de 3,5%, incadrata de acelasi interval de variatie.
Consiliul de Administratie al BNR "monitorizeaza in continuare cu atentie sporita evolutiile interne si ale mediului economic global, in contextul desfasurarii procesului de dezintermediere financiara la nivel international, al cresterii aversiunii fata de risc a investitorilor si in conditiile in care evaluarea duratei si efectelor crizei financiare internationale este dificil de realizat", mai anunta banca centrala.
BNR mai subliniaza ca procesul de dezinflatie, in cadrul caruia rata anuala a inflatiei a scazut la 7,3% in septembrie 2008, de la un varf de 9,04% in iulie, va continua, iar cresterea economic se va mentine la un nivel inalt, "sustinut atat de expansiunea investitiilor cat si de cea a consumului". In primul semestru al anului, economia Romaniei a avansat cu un ritm record de 8,8%.
Procesul dezinflationist "a avut loc in contextul cresterii restrictivitatii conditiilor monetare reale, precum si prin manifestarea unui efect de baza favorabil in privinta preturilor unor produse agroalimentare".
In acelasi timp, "intensificarea crizei financiare de pe pietele internationale a determinat accentuarea incertitudinilor privind perspectivele economiei mondiale si implicatiile acestora asupra economiei Romaniei", se mai precizeaza in comunicatul BNR.
Riscurile macroeconomice la adresa dezinflatiei, in special a celor legate de politica de venituri si de majorarea cheltuielilor bugetare se mentin ridicate, in conditiile unui grad sporit de incertitudine privind efectele crizei financiare globale. In acest context, sunt necesare "pastrarea unei conduite ferme a politicii monetare, dar si un sprijin consistent din partea celorlalte componente ale mixului de politici macroeconomice".
Ritmul de crestere a salariilor a continuat sa fie superior dinamicii productivitatii muncii. Cresterea in termeni reali a creditului acordat sectorului privat si-a mentinut insa tendinta de moderare, in conditiile unei decelerari mai insemnate la nivelul creditului in valuta.
"Aceasta a avut loc ca efect al constrangerilor exercitate de majorarea costului finantarilor externe, in conditiile volatilitatii accentuate de pe pietele financiare internationale, ale continuarii tendintei de restrangere graduala a excedentului de lichiditate din sistemul bancar si de trecere a bancii centrale in pozitia de creditor fata de institutiile de credit", explica BNR.
In sedinta de joi, boardul BNR a analizat si aprobat noul raport trimestrial asupra inflatiei, care va fi prezentat intr-o conferinta de presa in 3 noiembrie si care "evalueaza contextul macroeconomic recent, analizeaza perspectivele inflatiei si identifica principalele provocari si constrangeri cu care politica monetara se va confrunta in perioada urmatoare".
Urmatoarea sedinta a Consiliului de administratie al BNR dedicata politicii monetare va avea loc in data de 6 ianuarie 2009.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
